Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 21:13 - Biblia în versuri 2014

13 Acela care își înfundă Urechile, să nu pătrundă Glasul săracului la el, Să știe că-n același fel, Alții, cu el, se vor purta: Răspunsuri, nu va căpăta Când, încolțit de disperare, O să cerșească-ajutorare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Celui ce-și acoperă urechile la strigătul săracului nu i se va răspunde nici lui, când va striga.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Cel care își astupă urechea ca să nu audă când strigă săracul, nu va fi auzit nici el atunci când va striga solicitând ajutor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Cine-și astupă urechea de la strigătul celui sărac, și el va striga și nu i se va răspunde.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 Cel ce‐și astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el și nu va fi auzit.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 21:13
20 Mawu Ofanana  

În urmă, eu mi-am scuturat Mantaua și am cuvântat: „Așa să scuture, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu – Din Casa și averea Lui – Pe-acela cari în stare nu-i Ca să își țină-al său cuvânt Și va călca ăst jurământ! Cel care, vorba, n-o să-și ție, Cu mâna goală-n veci, să fie! Întreg poporul adunat, Prin „Amin!”, a încuviințat Și-L lăudară pe Cel Sfânt, Ținându-și toți, al lor cuvânt.


Pe cel sărac îl ajutam, Iar pe orfan îl sprijineam.


Ei strigă-n disperarea lor, Făr’ să primească ajutor: Nu sunt de nimeni ajutați Și nu mai pot a fi scăpați. La Dumnezeu ei au strigat, Dar El – răspunsuri – nu le-a dat.


Iată dar că otrava lor E ca și cea a șerpilor Și ca aspida. Surzi sunt ei, Asemenea cu toți acei


Atuncea doar, în gura mare Mă vor chema – nu voi răspunde! Mă vor căta – mă voi ascunde De fața lor, în acea zi Și nimeni nu mă va găsi,


Cel care s-a milostivit Și pe sărac l-a ajutat, De lipsă nu va fi-ncercat; Dar celui ce nu vrea să-l vadă, Pe cap, blesteme au să-i cadă.


Iertând pe cei ce v-au greșit, Și voi, iertare-ați dobândit,


Cu judecata ce-o rostiți, Cu ce măsură folosiți, La rându-vă veți fi și voi, De alții, judecați. Apoi, Primi-veți, ce-aveți de luat, Precum la alți-ați măsurat.


Stăpânul, ușa, o să-nchidă Și n-are să o mai deschidă, Când voi, ce-afară ați rămas, Veți bate și, cu jalnic glas, Veți zice: „Doamne, Te rugăm, Deschide-ne, ca să intrăm!”


Mulțimea s-a înfuriat, Urechile și-a astupat Și, într-un răcnet îndrăcit, Asupra lui, s-a repezit, Împroșcând vorbe de ocară.


Acela cari, în lume, are O bogăție foarte mare – Și-l vede pe fratele său, Că-i în nevoie și-i e rău – Iar inima și-o va închide, Fără ca, mâna, a-i întinde, Cum va rămâne – întreb eu – În dragostea lui Dumnezeu?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa