Proverbe 20:25 - Biblia în versuri 2014

²⁵ E, pentru om, o cursă mare, Să facă-n pripă – când cuvântă Grăbit – o juruință sfântă Și după ce-a făgăduit Doar, să-și dea seama cea vorbit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁵ Este o capcană pentru om să facă în grabă o promisiune sfântă și abia mai târziu să se gândească la jurămintele făcute.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁵ Cel care se grăbește să facă o promisiune sfântă și abia mai târziu se gândește la jurămintele făcute, ajunge într-o capcană.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁵ Este o cursă pentru om să bâlbâie: „Este consacrat” și apoi să cerceteze voturile.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁵ Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduință sfântă și, abia după ce a făcut juruința, să se gândească.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁵ Este un laț pentru om să zică cu iuțeală: Este sfânt! Și după juruințe să cerceteze.

Proverbe 20:25 Mawu Ofanana

Proverbe 18:13

Cel cari răspunde ne-ntrebat – Fără să fie ascultat – Face prostii și va avea De tras, pe urmă, rușinea.

Proverbe 18:7

Nebunul, prin vorbirea lui, Aduce moarte, omului, Iar buzele-i, curse, întind, În care, suflete se prind.

Qohelet 5:2

Nicicând dar, să nu te grăbești, Vorbe pripite să rostești Cumva-naintea Domnului, Căci El este în cerul Lui, În timp ce tu ești pe pământ.

Levitic 5:15

„Dacă se va-ntâmpla, cumva, Ca să greșească cineva Și face vreo nelegiuire, Păcătuind fără de știre – Adică fără voia lui – Față de lucrul Domnului – Față de lucruri ce-I sunt date Și care I-au fost închinate – Să dea, pentru păcatul lui, Jertfă de vină, Domnului. Cu un berbece, el să vină, Să îl dea jertfă pentru vină. Berbecele să ți-l dea ție – Fără cusur, voiesc să fie – Iar tu ai să îl prețuiești Și drept măsură, folosești Doar siclul de argint pe care Numai locașul sfânt îl are.

Matei 5:33

„Și s-a mai spus – ați auzit – „Să nu juri strâmb, ci împlinit Să fie-al tău cuvânt, mereu, Rostit față de Dumnezeu.”

Deuteronom 23:22

Dar dacă cu bună știință, Nu ai să-I faci vreo juruință, Lui Dumnezeu – căci te ferești – Atuncea, nu păcătuiești.

Deuteronom 23:23

De-aceea-ți spun acum: păzește, Tot ce vei spune și-mplinește Mereu, oricare juruință Făcută prin a ta voință, Lui Dumnezeu – când nesilit, De bună voie, ai vorbit!

Deuteronom 23:24

Când intri-n via altuia, Să știi că, voie, vei avea, Struguri, din ea, ca să îți iei Și să mănânci, câți ai să vrei. Dar în găleată, nu cumva, Să-ți pui, din via sa, ceva.

Judecători 21:22

Dacă părinții fetelor, Sau – de asemeni – frații lor Au să se plângă mai apoi, Atuncea le vom spune noi: „Pe fete, vă rugăm – dragi frați – Acum, nouă să ni le dați, Pentru că nimeni dintre noi – Câte-o nevastă – în război, Nu și-a luat. Nu voi le-ați dat La Beniamiți, deci, vinovat, Nu poate, nimeni dintre voi, Să fie dovedit apoi.”