Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 20:24 - Biblia în versuri 2014

24 Domnul, mereu priveghetor, Îndreaptă pașii omului; Dar ce va ști, din calea lui, Să înțeleagă omul, oare?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

24 Pașii omului sunt îndrumați de Domnul. Cum și-ar putea înțelege omul propria-i cale?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 Pașii omului sunt îndrumați de Iahve. Oare cum și-ar putea înțelege omul propriul lui drum?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 De la Domnul sunt pașii omului: cum ar putea să-și priceapă omul calea?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Domnul îndreaptă pașii omului, dar ce înțelege omul din calea sa?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

24 Pașii omului sunt de la Domnul, și cum își poate înțelege omul calea?

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 20:24
10 Mawu Ofanana  

Cine e cel cărui, mereu, Teamă îi e, de Dumnezeu? Aceluia, Domnu-i arată Calea ce trebuie urmată.


Arată-mi Doamne, ne-ncetat, Căile Tale și mă-nvață Să am cărarea Ta, în față.


Întotdeauna întărește Dumnezeu, pașii omului, Dacă plăcere El găsește În lucrul și în calea lui.


De-nțelepciune ocrotit, Omul care e chibzuit Alege calea de urmat; Dar nebunia i-a-nșelat Pe cei ce sunt nechibzuiți;


Planul, din inimă plecat, Ține de om; răspunsul dat De gură, când omul vorbește, Doar de la Dumnezeu sosește.


Inima omului gândește La calea pe care pășește; Dar Dumnezeu e Acel care Îndreaptă pașii, pe cărare.


„Știu, Doamne: soarta omului Nu este în puterea lui. De-asemeni, el n-are putere, Pașilor lui de a le cere Ca să îl poarte, dintr-odată, Către o țintă mult visată.


Tu – precum văd – ai cutezat Acuma, de te-i ridicat În contra Celui cari, mereu, E-al cerurilor Dumnezeu. Vasele-aflate-n Casa Lui – Vase-nchinate Domnului – ‘Naintea ta, tu ai cerut A fi aduse și-ai băut Din ele, tu și toți cei cari Sunt slujitorii tăi cei mari, Cu soațele-mpăratului Și țiitoare de-ale lui. Ați băut viu și-ați lăudat Idolii care s-au turnat Din aur, fier, argint și-aramă. Ați lăudat – de bună seamă – Și dumnezei-nchipuiți, Din piatră sau din lemn, ciopliți, Care nu văd, n-aud nimic Și n-au pricepere, vă zic! Nu ai dat slavă Domnului, Cel care are-n mâna Lui Suflarea ta. Căile tale Se află în mâinile Sale!


Prin El, avem noi, viața dar, Și-asemenea mișcarea, iar Ființa, tot prin El, ni-e dată, Precum ai voști’ poeți – odată – De El, în graiul versului, Au spus: „Suntem din neamul Lui.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa