Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 20:2 - Biblia în versuri 2014

2 Spaima ce este insuflată De împărat, e-asemănată Cu răcnetele leului. Cel care, supărarea lui – Voit sau nu – o asmuțește, Să afle că păcătuiește El singur, împotriva lui, Și nu a împăratului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul unui leu; cel care-l înfurie păcătuiește împotriva sa însuși.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Teroarea pe care o insuflă regele, este ca răcnetul unui leu; cine îi provoacă mânia, își pierde viața.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Mânia regelui este ca răgetul unui leu tânăr; cel care o provoacă păcătuiește împotriva sufletului său.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Frica pe care o insuflă împăratul este ca răcnetul unui leu; cine îl supără păcătuiește împotriva sa însuși.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Spaima de împărat este ca răcnetul leului; cel ce‐l întărâtă la mânie păcătuiește împotriva sufletului său.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 20:2
10 Mawu Ofanana  

Apoi, pe Domnul, a jurat Și-n acest fel a cuvântat: „Față de mine, Dumnezeu, Cu toată-asprimea Lui, mereu, Vreau să se poarte, negreșit, Dacă va fi nepedepsit Adonia, pentru ce-a spus. Cuvintele pe cari te-a pus Să-mi ceri a i le asculta, Află că viața-l vor costa!


Viu este Domnul Dumnezeu – Care m-a întărit mereu, Acela care m-a adus Și care împărat m-a pus, Cel care-o casă mi-a zidit, Așa cum a făgăduit – Că astăzi chiar, Adonia Pieri-va, din porunca mea!”


Precum e răgetul de leu, E furia-mpăratului; Însă bunăvoința lui Este ca roua ce dă viață Când mângâie a ierbii față.


Acei care păcătuiesc În contra mea: vor vătăma, Fără a ști, chiar inima Și trupul lor. De mă urăsc, E semn că moartea o iubesc.


Când împotrivă-ți se aprinde Mânia celui ce-și întinde, Cu stăpânire brațul său Și peste tine, locul tău Nu-l părăsii, căci te-ntărește Sângele rece – te păzește De mari păcate-n drumul tău.


Apoi, pe Domnul, tot mereu, Îl vor urma, ca pe un leu Care răcnește. Dar când El O să răcnească-n acest fel, Vor alerga, cutremurați, Copiii, în apus, aflați.


Leul răcnește: cine, oare, Nu va fi prins de-o spaimă mare? Când Domnul Dumnezeu vorbește, Cine, atunci, nu prorocește?”


Rușinea casei ți-ai croit Și astfel ai păcătuit Chiar împotrivă-ți, când loveai Popoare și le nimiceai.


Din ele, fi-vor făurite Mai multe plăci, cu care voi Acoperiți altaru-apoi, Căci toți cei care le-au purtat Și-au ispășit al lor păcat Și au plătit cu viața lor. În fața-ntregului popor, Aceste plăci au drept menire Spre a sluji de amintire, Căci s-au sfințit și-au fost aduse Și-n fața Domnului sunt puse.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa