Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 18:23 - Biblia în versuri 2014

23 Săracul va vorbi rugând; Însă bogatul – răspunzând – Asprime-n vorba sa va pune.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

23 Săracul vorbește cu rugăminți, dar bogatul răspunde cu asprime.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 Săracul vorbește implorând milă; dar bogatul răspunde cu duritate.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 Cel necăjit vorbește cu suspine, dar cel bogat răspunde cu duritate.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 Săracul vorbește rugându-se, dar bogatul răspunde cu asprime.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

23 Săracul vorbește cerând, dar bogatul răspunde cu asprime.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 18:23
18 Mawu Ofanana  

„Omul acela ne-a luat, Iscoade, drept. El, negreșit, E domnul țării. Ne-a vorbit Aspru. Degeaba noi i-am spus


Iosif știa că frați îi sânt, Din clipa-n care i-a văzut,


Dar Roboam n-a ascultat Sfatul cere-i fusese dat De cei bătrâni, ci a găsit Că este mult mai potrivit Cuvântul tinerilor lui.


Dar Roboam n-a ascultat Sfatul ce îi fusese dat De cei bătrâni, ci a vorbit Aspru, găsind mai potrivit Cuvântul tinerilor lui.


El îți va face rugăminți? Privindu-te cu ochi cuminți, Cu dulce glas o să-ți vorbească


Dar Faraon răspunse: „Cine Este Acest Domn, Dumnezeu, Ca de-al Său glas să ascult eu, Și să îl las pe Israel, Să plece, căci așa vrea El? Nu Îl cunosc pe Dumnezeu, Iar pe Israel nu-l las eu, Să plece, cum ați fi voit.”


Frații, pe fratele sărac, Îl vor urî; deci, de pe plac Nu le e fraților defel, Cu-atât mai mult atunci, de el, Prietenii se depărtează! El, către ei, se îndreptează Cu vorbe rugătoare dar, Nu-l iau în seamă și dispar.


Bogatul, pe sărac, strunește; Cel cari cu împrumut primește, E rob celui care i-a dat.


Iată că tot ce ați văzut, De către Mine s-a făcut, Căci toate-au căpătat ființă Numai după a Mea dorință. Spre cel ce suferă, voiesc – În vremea ‘ceea – să privesc Și spre cel care s-a vădit Că are sufletul mâhnit Știind ca de cuvântul Meu Teamă să aibă, tot mereu.


„De cei săraci în duh, ferice, Fiindcă a cerurilor Împărăție, e a lor.


Voi veți privi, cu bunătate, Spre cel cu hainele bogate; Apoi, o să îi spuneți: „Hai, În locu-acesta, ca să stai!”; Îi veți da cinste și onoare, În timp ce, „Tu stai în picioare”, Sau „La picioare să îmi stai, Căci ăsta-i locul ce îl ai”, Veți spune omului sărac, Înfășurat doar într-un sac.


Iar voi – precum o dovediți – Pe cel sărac, îl înjosiți! Dar nu bogații sunt cei care, Vă asupresc, fără-ncetare? Și nu ei vă târăsc, pe voi, Pe la judecători, apoi?


Azi, învoire mi-a cerut: „Te rog, dă-mi voie, domnul meu, Ca spice, să culeg și eu – Ce-au mai rămas, pe-acest ogor – Urmând secerătorilor.” Stăpâne, eu m-am învoit, Iar ea, de-atuncea, a muncit Fără odihnă. A intrat În casă-o clipă doar, de-a stat; De dimineață, e-n picioare, Trudindu-se fără-ncetare.”


Apoi, oricine va mai sta, În viață dar, din casa ta, În fața lui o să se-nchine Pân’ la pământ și-o să suspine După un ban de-argint măcar – Sau pentr-un colț de pâine doar – Zicând: „Îndură-te de mine, Și fă-mi, te rog, un mare bine, Punându-mă în preoție – În orice slujbă o să fie – Să pot să am și azi și mâine, Măcar un colț micuț de pâine.”


Însă Nabal s-a mâniat Și aspru, el a cuvântat: „Cine e David? Ce-mi tot dai Mie, cu fiul lui Isai? Mulți slujitori sunt azi – să știți – Cari sunt, de la stăpâni, fugiți.


Ți-am spus dar, tot ce am văzut, Ca tu să știi ce-i de făcut. Iată, a lui Nabal pieire, E hotărâtă. El – din fire – E un om rău și nimenea, De veste, nu are să-i dea, Pentru că nimeni nu-ndrăznește. Acum, fă dar, ce trebuiește!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa