Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 18:21 - Biblia în versuri 2014

21 Limba, putere, dovedește: Moarte și viață stăpânește; Acel care i-a arătat Iubire, fi-va săturat Din roada ei. Cine găsește

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Moartea și viața sunt în puterea limbii, iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Cuvintele pronunțate cu limba, decid viața și moartea; iar cei care iubesc această practică, îi vor mânca fructele.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Moartea și viața sunt în puterea limbii; cei care o iubesc vor mânca roadele ei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește îi va mânca roadele.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Moartea și viața sunt în puterea limbii și cel ce o iubește va mânca din rodul său.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 18:21
21 Mawu Ofanana  

„Iată, pe cei nenorociți, Văzutu-i-am din cerul Meu, Cât au ajuns de asupriți, Și cum săracii gem mereu. De-aceea Mă ridic, îndată” – Domnul a zis – „iar Eu voiesc, Pe toți obijduiții – iată – Acuma să îi mântuiesc!”


Neprihănitul când vorbește, Înțelepciunea-i izvorăște Din gură; dar limba smintită Are să fie nimicită.


Neprihănit e-al vieții pom; Când înțelept este un om, Suflete multe dobândește.


Păcătuirea buzelor O cursă este; dar celor Neprihăniți nu le e greu Să scape din necaz, mereu.


Cel care gura își păzește, De mari necazuri își scutește Sufletul, pentru viitor.


Bine-i de cel neprihănit: Acela este fericit, Pentru că are să adune Roade, din faptele lui bune.


Pe buze, laude, voi pune: „Pace, doar pace”, Domnul spune, „Pentru cel care-i depărtat Și pentru cel apropiat! Da, da! Căci Eu îi ocrotesc Și Eu am să-i tămăduiesc!


Dacă voi, răul, l-ați arat, Nelegiuiri ați secerat Și ați mâncat, fără-ncetare, Rodul pe cari minciuna-l are. În carele ce le-ai avut – De luptă – tu te-ai încrezut Și-n numărul vitejilor Pe cari îi are-al tău popor.


Astfel, și-ai lui pot ca să vină, Să pară, peste-ntinsul firii, Că-s slugi ale neprihănirii. Sfârșitul lor are să vie Și după fapte-o să le fie.”


Pentru aceștia-i o mireasmă – Sau mai de grabă, o miasmă – Care le vine, dinspre moarte Și, către ea, are să-i poarte, În timp ce, pentru ceilalți, iată, Este mireasma minunată, A cerului de dimineață, Venind din viață, înspre viață. Și, cine, oare, e de-ajuns, Pentru-acest lucru nepătruns?


Nici un cuvânt, care-i stricat, Să nu mai iasă, niciodat’, Din gura voastră. Când vorbiți, Doar lucruri bune să rostiți, Spre a-i zidi pe-aceia care Vor asculta – din întâmplare – Cuvântul vostru; astfel dar, Au să primească și ei, har.


Vorbirea voastră, așadar, Să aibă, totdeauna, har; Cu sare, ea să fie dreasă, Să fie o vorbire-aleasă Și-astfel, prin ea, să fiți în stare, Răspuns să dați, la fiecare.


Ei, cu trufie, glăsuiesc, Lucruri deșarte, și momesc – Cu ajutorul poftelor Cărnii și-a desfrânărilor – Pe-acei care s-au ridicat, Care de-abia, doar, au scăpat De cei cari, după glasul firii, Trăiesc pe calea rătăcirii.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa