Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 17:3 - Biblia în versuri 2014

3 Tava, argintul, limpezește; Cuptorul, aur, lămurește; Dar Cel ce-ncearcă, tot mereu Inima, este Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Creuzetul este pentru argint, iar cuptorul este pentru aur, dar Cel Ce testează inimile este Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Creuzetul este făcut pentru argint și cuptorul a fost conceput pentru aur; dar Iahve este Cel care testează inima.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Vasul de topit este pentru argint și cuptorul, pentru aur, dar cel care încearcă inimile este Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Tigaia lămurește argintul și cuptorul lămurește aurul, dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Tigaia de lămurire este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar Domnul încearcă inimile.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 17:3
21 Mawu Ofanana  

Doamne, eu știu că Tu privești În inimă și că iubești Doar inima ce se arată Precum că e, mereu, curată. Daruri, de bună voie, eu Ți-am adus astăzi, Domn al meu, Și Ți le dau cu curăție De inimă și bucurie. Plin de-ncântare, am văzut Că și poporul a făcut Asemeni mie și, la fel, Daruri Ți-a dăruit și el.


El știe calea ce-am urmat: Mă-ncerce! Voi ieși curat,


„Argintul din pământ se scoate – Și aurul la fel – și poate, Apoi, să fie curățat.


Mă cercetează, Domnul meu, Să îmi știi inima mereu! Mă-ncearcă, Doamne, căci doresc Să afli ceea ce gândesc!


Mă cercetează, Domnul meu, Și-apoi încearcă-mă, mereu. Printr-un cuptor de foc, să-mi treci Rărunchii și-astfel să mă-ncerci. Tot prin cuptor, de-asemenea, Trece apoi inima mea!


Domnul ne-a încercat, pe noi, Căci prin cuptor de foc, apoi, Ca pe argint, El ne-a trecut.


Ținutul morții de-i știut, Dacă Adâncu-i cunoscut Și-i gol în fața Domnului, Cu-atât mai mult, a omului Inimă fi-va cunoscută De Cel de care-a fost făcută.


Toate căile omului Curate sunt, în ochii lui; Dar Cel cari duhuri cercetează, E Dumnezeu. Încredințează


Mereu, de ceartă. Un argat Ce-nțelepciune-a arătat, Putea-va-n stăpânire ține Pe fiul lipsit de rușine Și va-mpărți, cu frații lui, Averile stăpânului.


Omul, mereu, se socotește Fără prihană că pășește; Dar inima o cercetează Domnul, căci El poate s-o vază.


Tava, argintul, lămurește; Cuptorul, aur, limpezește; Cum e tigaia și-un cuptor De puritate dătător Pentru metalele aceste, Și pentru om, asemeni este, Când dobândește-un nume bun.


Iată că Eu, încrezător, Te-am așezat într-un cuptor. Focul urgiei te-a-ncălzit, Însă argint nu te-am găsit.


„Eu, Domnul – cel care veghez Întotdeauna – cercetez Adâncul inimii. Doar Eu Încerc rărunchii, tot mereu, Și plată-i dau la fiecare, După purtarea ce o are. Astfel, răsplata tuturor E dată după rodul lor.”


Îmi zise: „Fiu al omului, Casa ce-o are Israel, În fața Mea, este la fel Cu zgura; căci – de bună seamă – Fier, cositor, plumb și aramă Oamenii ei s-au dovedit A fi-n cuptorul de topit. Precum zgura argintului Sunt ei, în fața Domnului.


Din rândul înțelepților – În acel timp – mulți cădea-vor Și astfel fi-vor încercați, Albiți apoi, și curățați, Până la vremea de sfârșit, Așa precum s-a stabilit.


Astă treime, la un loc O strâng și-o curățesc prin foc, Asemenea aurului, Precum și a argintului. Ea va chema Numele Meu Și-o să asculte ce spun Eu. Eu le voi zice, tuturor: „Acesta e al Meu popor!”, Iar ei vor zice, tot mereu, „Domnul ne este Dumnezeu!”


Să nu uitați, de Domnul care, Mană, v-a dat, pentru mâncare – Pe care voi nu ați știut-o Și-ai voști’ părinți n-au cunoscut-o – Să vă smerească-n acest fel Și să vă-ncerce. Apoi, El – Așa după cum ați văzut – La toți, doar bine, v-a făcut.


Să v-amintiți, neîncetat, De drumul pe cari l-ați urmat, Cum Domnul v-a călăuzit Când prin pustiu ați rătăcit Ani patruzeci, cum v-a-ncercat, Cum v-a smerit, cum a cătat Ca să cunoască-a voastră fire Și-a inimii voastre pornire, Să vadă dacă reușiți, Poruncile-I, să le păziți.


Pentru ca astă încercare, Pentru credința voastră – care, Mai scumpă este la vedere, Decât e aurul ce piere Și totuși este cercetat Prin foc, pentru a fi curat – Să vă aducă, drept urmare, Laudă, slavă, cinste mare, Când se va arăta apoi, Iisus Hristos, pe care, voi –


Loviți, cu moartea, au să fie Copiii ei și o să știe Biserica, precum că „Eu Sunt Cel cari cercetez, mereu, Rărunchi și inimi”, iar apoi – Când am să Mă întorc, la voi – Răsplată-i dau, la fiecare, După ce fel de fapte are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa