Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 17:21 - Biblia în versuri 2014

21 Cel care un nebun va naște, Va fi lovit de întristare Și de adâncă supărare, Căci tatăl unui fiu nebun, Nu se mai bucură – vă spun!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Cine naște un nesăbuit va avea întristare, iar tatăl celui nebun nu va avea bucurie.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Cine naște un prost, va avea supărări; iar tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Cel care dă naștere unui nesimțit este spre chinul lui; nu se bucură tatăl unui nebun.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Cine dă naștere unui nebun va avea întristare și tatăl unui nebun nu poate să se bucure.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Cel ce naște un nebun e spre durerea lui și tatăl unui nebun n‐are nicio bucurie.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 17:21
12 Mawu Ofanana  

Patru decenii a-mplinit Esau, când s-a căsătorit. Două neveste și-a luat – Prima, Iudita s-a chemat; Hetitul Beri i-a fost tată. Basmat era a doua fată, Și pe Elon tată-l avea – Tot din Hetiți, ea se trăgea.


Când împăratu-a auzit, De-un tremur fost-a zguduit. Tăcut, apoi s-a-ndepărtat Și în odaie a urcat. Odaia-n care el s-a dus Era de-asupra porții, sus. Tristețe multă l-a umplut Și-apoi să plângă a-nceput. Urcând pe scări, zicea mereu: „Oh, Absalom! Oh, fiul meu! Mai bine eu aș fi murit, Numai ca tu să fi trăit! Oh, Absalom! Oh, fiul meu! De ce, oare, n-am murit eu?”


Cu-nțelepciunea într-un ton, Proverbele lui Solomon Călăuzesc pe drumul drept. Un fiu care e înțelept, E bucuria tatălui; Însă mâhnirea mamei lui, Este nebunul, din păcate.


Fiu-nțelept are să fie, Pentru-al său tată, o mândrie; Nesocotitul dovedește Că mama își disprețuiește.


Un fiu nebun îl necăjește Pe tatăl său și amărește Pe-aceea care l-a născut Și-a cărei brațe l-au crescut.


Cel care e nebun, din fire, Mereu e o nenorocire Pentru acel ce fiu îl are; Iar soața cea gâlcevitoare, E ca o streașină stricată Din care apa adunată Va picura, neîncetat.


De-aceea-n acest fel v-am scris, Pentru că-n gândul meu, mi-am zis, Precum că, la venirea mea, Nu vreau, ca parte, a avea, Cumva, apoi, de întristare, Tocmai de la aceia care Ar trebui ca, bucurie, Să poată a-mi aduce, mie. Însă, referitor la voi, Încredințat sunt eu apoi, Precum că bucuria mea, Și-a voastră e, de-asemenea.


Mai mare bucurie, eu, Decât s-aud de-ai mei copii Că umblă-n adevăr, să știi Că, niciodată, n-am avut.


Fiii lui Samuel făceau Doar lucruri rele. Nu călcau Pe urmele tatălui lor. Lacomi fiind, de la popor, Necontenit, mită luau, Și-apoi dreptatea o călcau.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa