Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 16:27 - Biblia în versuri 2014

27 Omul care-i stricat din fire, Va pregăti nenorocire, Iar gura-i e cuptor încins, În care arde foc nestins.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

27 Omul de nimic scoate la suprafață răul și vorbirea lui este ca un foc distrugător.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

27 Omul care are un comportament mizerabil, concepe să facă ce este rău; și vorbirea lui este ca un foc care te arde cu temperatura lui (ridicată).

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

27 Omul de nimic sapă răul și pe buzele lui este ca un foc care arde.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

27 Omul stricat pregătește nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc aprins.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

27 Un om al lui Belial sapă nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc arzător.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 16:27
15 Mawu Ofanana  

Pe-atunci, acolo, viețuia Un om cari, Șeba, se numea. Fiul lui Bicri, era el, Din Beniamin fiind, de fel. Om de nimic, s-a dovedit Șeba a fi. El a venit Și-apoi, din trâmbiță-a sunat Spunând, când toți s-au adunat: „Să știți dar, foarte bine, voi, Că nici o moștenire, noi N-avem cu David – cu cel care Părinte, pe Isai, îl are! De-aceea, zic în acest fel: Toți oamenii din Israel, La corturile lor, apoi, Să se întoarcă, înapoi!”


Iată, acum sufletul meu Se afl, între lei culcat. În jurul meu s-au adunat Oameni cari varsă flăcări. Ei Au dinți-asemeni unor lei; Săgeți și suliți s-au vădit A le fi dinții negreșit, Iar limba lor – de-asemenea – Este la fel ca sabia.


Omul acel care muncește, Doar pentru sine se trudește; Căci foamea doar când îl atinge, Ca să muncească-l va împinge.


Omul ne-astâmpărat stârnește Certuri și dezbinări urzește Acela care-i pârâtor.


Dacă-și închide cineva Ochii și va gândi, cumva, La lucruri rele și stricate, Omul acela – din păcate – Fărădelegi a săvârșit, Căci răul l-a și făptuit.


Un martor care e stricat, De adevăr își bate joc Și de dreptate-n orice loc; Iar gura celor răi înghite, Cuvintele nelegiuite.


Și dacă o vei căuta Ca pe argint – comoara ta Doar ea fiind – atuncea poți


Nelegiuitul, dragul meu, Doar cu minciuni umblă, mereu;


Răul din el o să-l îndemne, Doar lucruri rele să urzească Și multe certuri să stârnească.


Vai o să fie de acei Care vor trage după ei, Șirul nelegiuirilor, Cu frânghia minciunilor. Vai o să fie de acei Care vor trage după ei, Mulțimile păcatelor, Cu șleaurile carelor,


Al oștii Domn a pregătit Lucrul acesta, negreșit. Popoarele se ostenesc Doar pentru foc și se trudesc Degeaba neamurile-aflate Pe-ntreg pământul răsfirate.


Limba-i un foc, s-aveți dar știre, E-o lume de nelegiuire. Ea este mădularul care, Mereu, aduce întinare, Trupului nostru. Când o prinde Focul gheenei, ea cuprinde, Pe negândite-a vieții roată.


Ți-am spus dar, tot ce am văzut, Ca tu să știi ce-i de făcut. Iată, a lui Nabal pieire, E hotărâtă. El – din fire – E un om rău și nimenea, De veste, nu are să-i dea, Pentru că nimeni nu-ndrăznește. Acum, fă dar, ce trebuiește!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa