Proverbe 16:21 - Biblia în versuri 2014

²¹ Când „priceput” omu-i numit, Are o inimă-nțeleaptă, Ce-mparte judecata dreaptă; Dulceața buzelor mărește Știința celui ce vorbește.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²¹ Cel cu inima înțeleaptă este numit priceput și dulceața buzelor sporește învățătura.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²¹ Cine are o inimă înțeleaptă, este (recunoscut ca fiind) un om capabil; și dulceața vorbirii favorizează învățarea.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²¹ Celui înțelept cu inima i se spune priceput, iar dulceața buzelor adaugă la învățătură.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²¹ Cine are o inimă înțeleaptă este numit priceput, dar dulceața buzelor mărește știința.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²¹ Cel înțelept cu inima va fi numit cuminte și dulceața buzelor înmulțește învățătura.

Proverbe 16:21 Mawu Ofanana

1 Regi 3:12

Voi face după cum dorești: Pricepere ai să primești, Așa cum nimeni n-a avut ‘Nainte de-a te fi născut Și cum, asemeni, nimenea – Vreodată – nu va mai avea.

Psalmi 45:2

Tu, dintre oameni, ne-ndoios Te dovedești cel mai frumos, Iar ale tale buze – iată – Pline de har doar, se arată. De-aceea, binecuvântat Ești tu, de Domnul, ne-ncetat.

Proverbe 10:13

În gura celui priceput Sunt înțeleptele cuvinte; Însă pe cel lipsit de minte, Nuiaua să-l învețe are, Când va simți-o, pe spinare.

Proverbe 10:23

Pentru nebun, a face rău, Plăcere e; la rândul său, Cel înțelept, plăcere are, Când priceput, a sa lucrare, Cu sârguință o-mplinește.

Proverbe 10:8

O inimă-nțeleaptă are, Învățătură dobândește; Însă, singur se prăpădește Omul cu gura nestrunită.

Proverbe 15:7

Cel înțelept știință are Să semene; însă cel care Nesocotit e, ia drept plată Numai o inimă stricată.

Proverbe 16:22

Înțelepciunea e izvorul De viață, pentru muritorul Ce-o stăpânește. Dar se știe, Căci cel nebun, prin nebunie, Are să fie pedepsit.

Proverbe 23:15

Copile, înțelept de ești, Mult, inima-mi înveselești

Proverbe 27:9

Cum untdelemnul veselește Și cum tămâia încălzește Inima omului, la fel, Sfatul unui amic fidel, E dulce sufletului său.

Qohelet 12:10

Eclesiastu-a căutat – Și-n mare parte, a aflat – Cuvinte care sunt plăcute Și-s demne de a fi trecute În carte. A-ncercat să scrie, Cât mai aproape ca să fie De adevăr, vorbele-i toate Voind a-i fi imaculate.

Isaia 50:4

„Iată că Domnul este Cel Care, o limbă iscusită, Mi-a dat, căci ea a fost menită Să-nvioreze pe cel care E doborât de întristare. În fiecare dimineață, Urechii Mele îi dă viață, Atent astfel, să pot a sta – Mereu – și să pot asculta, Așa precum fac și cei mici, Cari se vădesc doar ucenici.

Osea 14:9

Acela cari s-a dovedit A fi-nțelept, să ia aminte La ce au spus aste cuvinte! Cel priceput să înțeleagă Și-nțelepciune să culeagă! Drepte-s căile Domnului. Cei drepți umblă pe calea Lui. Cei răzvrătiți se prăbușesc Când pe-ale Lui cărări pășesc.”

Matei 11:25

Apoi, El a continuat: „Tată, în veci, fii lăudat, Că aste lucruri, le-ai ascuns De înțelepți; de nepătruns Sunt pentru cel ce-i iscusit. Tu, însă, le-ai descoperit

Luca 4:22

De bine, oameni-L vorbeau Și, foarte mult, se minunau De vorbele-I pline de har, Sfârșind prin a se-ntreba: „Dar, Oare, acest Învățător, Nu este-al lui Iosif fecior?”

Ioan 7:46

Pe Acel om?!” Aprozi-au spus: „Pe nimeni n-am mai auzit, Vreodat’, ca El, să fi vorbit. Astfel de om, n-am mai văzut.”

Romani 16:19

Cât despre voi, este știută – Căci peste tot e cunoscută – Acum, a voastră ascultare, Și pildă-i pentru fiecare. Mă bucur, sincer, pentru voi, Și vă doresc la toți, apoi, Ca, ne-ncetat, să căutați, Cu-nțelepciune, să lucrați. Când, pentru „bine”, osteniți, Vreau, înțelepți, să vă vădiți. Față de „rău”, dragii mei frați, Drept proști, voi să vă arătați.

Iacov 3:17

Iată, să știe-acum, oricine: Înțelepciunea care vine De sus – de la al nostru Tată – Este, întâi și-ntâi, curată. Ea, pașnică, s-a arătat, Blândă, ușor de-nduplecat, Plină – mereu – de îndurare. Ea, numai roade bune, are, Căci este fără părtinire Și nefățarnică, din fire.