Proverbe 14:31 - Biblia în versuri 2014

³¹ Când pe sărac îl asuprești, Pe Ziditor Îl înjosești; Când ești milos cu cel lipsit, Pe Dumnezeu tu L-ai cinstit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³¹ Cine-l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său, dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³¹ Cine exploatează pe sărac, desconsideră pe Creatorul lui; dar cine are milă de omul defavorizat, Îl onorează pe Dumnezeu.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³¹ Cel care îl oprimă pe cel sărac îl disprețuiește pe cel care l-a făcut, dar cel care are milă de cel nevoiaș îl cinstește.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³¹ Cine asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³¹ Cel ce apasă pe sărac batjocorește pe Făcătorul său, dar cel ce se îndură de cel nevoiaș îl cinstește.

Proverbe 14:31 Mawu Ofanana

Iov 24:4

Pe cei lipsiți, îi îmbrâncesc Din drumul lor și îi silesc Pe-ai țării bieți nenorociți Să se ascundă. Îngroziți,

Psalmi 12:5

„Iată, pe cei nenorociți, Văzutu-i-am din cerul Meu, Cât au ajuns de asupriți, Și cum săracii gem mereu. De-aceea Mă ridic, îndată” – Domnul a zis – „iar Eu voiesc, Pe toți obijduiții – iată – Acuma să îi mântuiesc!”

Proverbe 14:21

Cel care își disprețuiește Aproapele, păcătuiește; Dar cei miloși sunt fericiți Căci milă-au de nenorociți.

Proverbe 17:5

Omul care-l batjocorește Pe cel sărac, Îl înjosește Pe-Acela care l-a zidit. Nu va scăpa nepedepsit Cel care află fericire Atunci când, în nenorocire, Se află cineva căzut.

Proverbe 19:17

Cine, milă, va arăta Săracului, va-mprumuta Pe Dumnezeu, iar El va ști Cu bine-apoi a-l răsplăti.

Proverbe 22:16

De cineva îl asuprește Pe cel sărac când își dorește Ca avuția să-și sporească, Acela o să sărăcească, Căci va plăti, neîncetat, Unuia care-i mai bogat.

Proverbe 22:2

Omul sărac, cu cel bogat, Se întâlnește ne-ncetat, Pentru că Domnul – e știut – Pe amândoi că i-a făcut.

Proverbe 28:8

Cine averea își sporește Prin camătă, o dobândește Pentru acel cari milă are De cei săraci, în strâmtorare.

Qohelet 5:8

Când cel sărac e jefuit În țară și năpăstuit E chiar în al dreptății nume, Să nu te miri! Așa-i în lume! Peste acela ce e mare, Veghează altul, mult mai tare, Iar peste toți este mereu – În ceruri – Domnul Dumnezeu.

Levitic 25:17

Nu vă-nșelați dar, între voi, Ci temeți-vă mai apoi, De Domnul vostru, tot mereu. Eu sunt al vostru Dumnezeu!

Levitic 25:35

Atunci când o să sărăcească Și nu mai poate să muncească Fratele tău, tu dator ești Ca, tot mereu, să-l sprijinești, Ca pe-un străin, sau venetic. Tu sprijinește-l – Eu îți zic – Să poată a trăi cu tine Și astfel, să îți meargă bine.

Ioan 12:8

Pe cei săraci, voi i-ați avut Mereu alături – și-i aveți. Pe Mine, însă, nu puteți Cu voi, mereu, a Mă avea.”

Deuteronom 24:14

Pe cel ce este simbriaș – Fiind sărac și nevoiaș – Să nu-l nedreptățești defel, Oricine-ar fi omul acel – Chiar de, străin, are să-ți fie, Sau chiar de, frate, îți e, ție.

1 Ioan 4:21

Iată porunca Lui, acum: Dacă-L iubești pe Dumnezeu, Iubește-ți fratele, mereu.”