Proverbe 14:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ A proștilor parte-o să fie Formată doar din nebunie; Cei chibzuiți și învățați Sunt de știință-ncununați.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁸ Cei naivi moștenesc nebunie, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Cei cărora le lipsește judecata sănătoasă, moștenesc prostie; dar oamenii prudenți sunt recompensați cu știință.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Nepricepuții vor moșteni nebunia, dar cei isteți se înconjură de cunoaștere.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Cei proști au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁸ Cei proști moștenesc nebunie, dar cei cuminți se încunună cu cunoștința.

Proverbe 14:18 Mawu Ofanana

Proverbe 14:17

Acel ce-i iute la mânie, Precis va face o prostie; Iar cel de răutate plin Se urâțește, pe deplin.

Proverbe 14:19

Omul cel rău să se închine – Cu toți ai săi – la cel bun vine, Iar omul cel nelegiuit, La porți, la cel neprihănit.

Proverbe 3:35

Slava, spre a o stăpâni Cei înțelepți; căci să știi bine: Nebuni-au parte de rușine.

Ieremia 16:19

„Doamne, cetatea mea cea tare, Tăria și a mea scăpare! Toate popoarele ce sânt La marginile de pământ, La Tine vor veni să spună: „Iată că numai o minciună, Părinții noștri-au moștenit! Idoli deșerți ei au slujit, Ce nu le-au fost de ajutor!

Ieremia 44:17

Doar ce am spus, să împlinim! De-aceea o să-i dăruim Tămâie și o s-o cinstim Pe-mpărăteasa cea pe care Înaltul cerului o are. Jertfe de băutură, noi O să-i aducem mai apoi, Așa precum i-au dăruit Ai noști’ părinți, când au trăit, Cu cei ce fost-au așezați Peste popor ca împărați, Precum și cu aceia cari În Iuda s-au vădit mai mari. Vom face precum e știut Că peste tot s-a mai făcut, În Iuda și-n Ierusalim. Vom face așa precum știm, Pentru că astfel când făceam, Parte de pâine noi aveam. Eram cu toții fericiți, Căci de necaz n-am fost loviți!

Daniel 12:3

Dar înțelepții strălucesc, Cu strălucirea cea pe care Doar cerul necuprins o are. Aceia cari vor da povețe Și cari pe mulți o să-i învețe Să umble în neprihănire, Vor dobândi o strălucire Asemeni stelelor și deci, Vor străluci în veci de veci.

2 Timotei 4:8

De-acum, m-așteaptă o cunună: Pe cap, ea o să mi se pună, Căci ea-i cununa cea pe care Neprihănirea, doar, o are. Astă cunună minunată, În „ziua ‘ceea”-mi va fi dată Mie, de către Domnul meu, Dreptul Judecător, mereu. Și nu doar eu am s-o primesc, Ci toți acei care iubesc Venirea Lui. Te rog, pe tine,

1 Petru 1:18

Pe voi, nu va răscumpărat Cu aur și argint curat – Care, cum știți, sunt trecătoare Și sunt lipsite de valoare – Din felul vost’ de viețuire, Cari l-ați avut drept moștenire, De la părinții voști’; ci voi

1 Petru 5:4

Astfel, când marele Păstor O să se-arete, tuturor – Pe frunte – are să vă pună, Atunci, a slavei Lui, cunună, Care, eternă, se vădește, Căci nicicând, nu se ofilește.