Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 13:6 - Biblia în versuri 2014

6 Dreptatea sa l-a apărat Pe cel ce e nevinovat; Dar răutatea – ne-ndoios – Pierzare celui păcătos

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Dreptatea îl protejează pe cel integru, dar răutatea îl răstoarnă pe cel păcătos.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Corectitudinea îl protejează pe omul nevinovat; dar răutatea îl doboară pe cel păcătos.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Dreptatea îl păzește pe cel integru pe cale, dar vinovăția îl pervertește pe cel păcătos.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Dreptatea păzește pe cel fără prihană în cale, dar răutatea răstoarnă pe păcătos.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 13:6
14 Mawu Ofanana  

Atuncea, Solomon a spus: „Să fie-Adonia adus! Dacă se-arată om cinstit, Afle că nu-i va fi clintit Un fir de păr. Va fi iertat! Dar de cumva voi fi aflat Vreo răutate-n el, să știe Cum că, ucis, are să fie!”


Faptele împăratului Adus-au, peste casa lui, Prilejul de păcătuire Și-n urmă, a ei nimicire.


Și-n urmă jertfe a adus La dumnezeii cei pe care Țara Damascului îi are. El s-a gândit: „Ăști dumnezei, I-ajută pe vrăjmașii mei. De-aceea, eu am să mă duc Și jertfe, lor, am să le-aduc, Să mă ajute și pe mine Și astfel să îmi meargă bine.” Dar acești idoli l-au făcut Pe împărat de-a fi căzut Și, în păcate, după el, A tras întregul Israel.


Ferice dar, oamenilor Neprihăniți în calea lor, Oameni ce țin Legea pe care Al nostru Dumnezeu o are!


Aceia cari mincinoși sânt, Nu au tărie pe pământ. Supus nenorocirilor, E cel care-i asupritor. Doar de necazuri, parte are, Și ele-l duc către pierzare.


Acela care are știre Să umble în neprihănire, Acela care-n viața lui, Face doar voia Domnului, Acela care s-a vădit Că adevăr doar a rostit.


Păzit de nevinovăție, Al meu pas, ne-ncetat, să fie, Și ocrotire-n calea mea, Neprihănirea să îmi dea, Când eu la Tine mă gândesc Și-n Tine doar, nădăjduiesc!


Dreptate-mi fă, o, Domnul meu, Căci nevinovăție – eu – În calea mea am arătat. În Tine cred neîncetat Și ai văzut că-n a mea fire Nu este nici o șovăire.


Pieri-va. Calea Domnului E zidul ce l-a apărat Pe omul cel nevinovat; Topenie se dovedește, Pentru cel care săvârșește


Stricată de-i inima lui, Atunci în fața Domnului O scârbă e omul acel; Însă plăcut e, pentru El, Omul care-i neprihănit.


Neprihănirea-l cârmuiește Pe cel cinstit și-l ocrotește; Dar viclenia celui rău Aduce-va sfârșitul său.


Omul neprihănit privește Spre casa-n care locuiește Cel rău, văzând cum toți cei răi Sunt aruncați – sub ochii săi – În valul de nenorocire Care îi poartă spre pieire.


Cel rău nu poate-a se desface, Prins chiar de-a lui nelegiuire. Păcatul său, în stăpânire Are să-l țină, strâns legat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa