Proverbe 13:3 - Biblia în versuri 2014

³ Când gura să-și păzească știe Omul, sufletul și-l păzește; Dar cine nu și-o stăpânește, Către pieire e pornit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³ Cel ce-și păzește gura își protejează sufletul; cel ce-și deschide larg buzele aduce distrugerea asupra sa.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Cine este atent la cuvintele pe care le pronunță cu gura lui, își păzește viața; dar cine se grăbește în vorbire, se ruinează.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Cine are grijă de gura sa își păzește sufletul, iar cine-și deschide buzele [o face] spre distrugerea lui.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Cine-și păzește gura își păzește sufletul; cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Cel ce‐și păzește gura, își ține sufletul, dar pieirea este pentru cel ce‐și deschide larg buzele.

Proverbe 13:3 Mawu Ofanana

Psalmi 141:3

Doamne, o strajă îmi așează În fața gurii, să-mi păzească Buzele când au să vorbească!

Psalmi 34:13

Limba, de rău, să ți-o ferești Și caută să nu rostești – Atât cât vei trăi sub soare – Cuvintele înșelătoare!

Psalmi 39:1

Cu mine însumi am vorbit Și-n felu-acesta am grăit: „Necontenit – în toate cele – Am să-mi veghez căile mele, Ca nu cumva, dacă vorbesc, Cu limba să păcătuiesc. Un frâu am să-mi așez la gură, Ca să vorbească cu măsură, Atâta timp cât o să stea Omul cel rău, în fața mea.”

Proverbe 10:14

Știință, cei deștepți păstrează; Dar pe nebun, îl depărtează De viață gura și-a lui fire, Călăuzindu-l spre pieire.

Proverbe 10:19

Cel care mult o să vorbească, Mult are să păcătuiască; Însă cel care a vorbit Puțin doar, este chibzuit.

Proverbe 10:8

O inimă-nțeleaptă are, Învățătură dobândește; Însă, singur se prăpădește Omul cu gura nestrunită.

Proverbe 12:13

Păcătuirea buzelor O cursă este; dar celor Neprihăniți nu le e greu Să scape din necaz, mereu.

Proverbe 13:4

Cel leneș multe și-a dorit Și totuși, el nimic nu are; Dar parte de îndestulare Au harnicii, căci sunt sătui.

Proverbe 14:3

Nuia-i gura nebunului, Bună pentru spinarea lui; Cel înțelept se îngrijește Și buzele și le păzește.

Proverbe 18:21

Limba, putere, dovedește: Moarte și viață stăpânește; Acel care i-a arătat Iubire, fi-va săturat Din roada ei. Cine găsește

Proverbe 18:7

Nebunul, prin vorbirea lui, Aduce moarte, omului, Iar buzele-i, curse, întind, În care, suflete se prind.

Proverbe 20:19

Cel care bârfe poartă-n viață, Lucruri ascunse dă pe față; De cel ce gura nu-și strunește, Întotdeauna te ferește!

Proverbe 21:23

Cel care gura își păzește, De mari necazuri își scutește Sufletul, pentru viitor.

Iacov 1:26

Dacă se crede cineva, Că e religios, cumva, Dar limba nu și-o stăpânește, Prin faptu-acela, dovedește Că el, în inimă, se-nșală, Pentru că, fără îndoială, Zadarnică-i – vă pot a spune – Întreaga lui religiune.

Judecători 16:11

Samson a zis: „De-aș fi legat Cu frânghii care, niciodat’, N-au fost, de oameni, folosite – Cu șapte frânghii împletite, Cu șapte frânghii ce sunt noi – Să fii încredințată-apoi, Că aș slăbi, fiind și eu, Ca orișicare om, mereu.”

Judecători 16:17

Inima-ndată și-a deschis, În fața ei și-astfel, a zis: „Peste-al meu cap, nu a trecut Briciul, de când am fost născut, Căci Domnului sunt închinat, De când în pântec m-a purtat Măicuța mea. De-aș fi fost ras, Fără putere-aș fi rămas. Atunci, la fel aș fi și eu, Ca orișicare om, mereu.”