Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 12:11 - Biblia în versuri 2014

11 Cel cari ogorul își muncește, Belșug de pâine dobândește; Cine nimicuri a cătat, Lipsă de minte-a arătat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Cel ce-și lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deșertăciuni este fără minte.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Cine își lucrează pământul, se va sătura de pâine; dar acela care umblă după lucruri fără valoare, este fără judecata sănătoasă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Cel care-și lucrează pământul se satură de pâine, dar cine umblă după deșertăciuni este sărac cu inima.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Cel ce își ară ogorul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deșertăciune este lipsit de pricepere.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 12:11
23 Mawu Ofanana  

Și în sudoarea feței tale Mănâncă-ți pâinea, pân’ cu cale, Voi socoti că-i potrivit Să te întorci de-unde-ai pornit! Căci Eu te-am făcut din pământ, Și-n el îți vei afla mormânt!


Atunci ești bine, fericit Și bucuros de ce-ai muncit.


Cu mincinoși, nu mă-nsoțesc, Nici cu vicleni nu mă unesc,


De cu-nțelepții te-nsoțesti, Și tu ai să te-nțelepțești; Dar cel care se însoțește Doar cu nebunii, rău trăiește.


Ogorul ce-l desțelenește Omul sărac, din plin rodește Și hrană dă, îmbelșugată. Pieirea, multora li-e plată, Doar pentru nedreptatea lor.


Oriunde muncă e, se știe Că și câștig se dobândește; Dar unde numai se vorbește, Doar lipsă este de găsit.


Acolo unde boi nu sânt, Ieslele-s goale – e doar vânt; A banilor putere mare Aduce roade cui îi are.


Să nu iubești somnul, mereu, Pentru că el te sărăcește; Deschide ochii și muncește, Căci vei fi săturat cu pâine, Astăzi și-n ziua cea de mâine.


Destul, laptele caprelor, Îți este ca, nevoilor, Să le faci față: tu să ai, Și slujnicelor, să le dai.


Cel cari, ogorul, își lucrează, Belșug de pâine o să vază; Cine, nimicuri, a cătat, Doar peste sărăcie-a dat.


Acela care preacurvește Cu o femeie, dovedește Cum că de minte e lipsit, Știind că fi-va pedepsit Cu moartea, pentru-al său păcat.


Între cei tineri am zărit Pe unul ce s-a dovedit Lipsit de minte. El mergea


Referitor la nebunie: Ea-i o femeie cari nu știe Nimic; însă este țâfnoasă, E proastă și gălăgioasă.


„Hei, proștilor! Veniți aici!” Pe cel care-i lipsit de minte, Îl prinde cu-ale ei cuvinte:


Lăsați prostia și veniți La mine, de vreți să trăiți! Priceperea să o urmați, Pe calea ei doar să umblați!”


Aceia care lipiți sânt De idoli, au îndepărtat Mila de ei. Eu, ne-ncetat,


Acela care a furat, Să nu mai fure, niciodat’, Ci, mai degrabă, să lucreze Ca astfel, să se-ndestuleze, Și să îi dea ajutorare Și celui care, lipsă, are.


Că, de pomană, n-am mâncat Pâinea cuiva, ci ne-am trudit Și, zi și noapte, am muncit, Ca nu cumva, s-ajungem noi, A fi povară, pentru voi.


În urmă, mult argint i-au dat, Pe care ei le-au ridicat Din casele lui Bal-Berit, Și care fost-a prețuit La șaptezeci de sicli. El A folosit argintu-acel, Ca oameni fără căpătâi Să își adune mai întâi, În jurul lui – să îi plătească – Iar ei, mereu, să-l însoțească.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa