Proverbe 12:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Dacă mustrarea o iubești, Atunci știința o-ndrăgești; Cel cari mustrarea n-o primește, Că este prost se dovedește.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Cine iubește disciplinarea iubește cunoștința, dar cel ce urăște mustrarea este fără minte.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Cine acceptă să fie corectat (verbal), iubește cunoașterea; dar cel care urăște reproșurile, este prost.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Cine iubește disciplina iubește cunoașterea, dar cine urăște reproșul este un prost.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Cine iubește certarea iubește știința, dar cine urăște mustrarea este prost.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Cel ce iubește povața, iubește cunoștința, dar cel ce urăște mustrarea este prost.

Proverbe 12:1 Mawu Ofanana

Psalmi 119:27

Doamne, mi-ai dăruit porunci: Fă-mă să le pricep și-atunci, Voi cugeta fără-ncetare La minunata Ta lucrare.

Psalmi 141:5

Mai bine vreau să fiu lovit De cel care-i neprihănit, Căci loviturile primite Vor fi atunci, bine venite. Voiesc ca să fiu pedepsit De cel care-i neprihănit, Căci îmi va fi pedeapsa lui, Asemeni untdelemnului Care-i turnat pe capul meu. Nu voi întoarce capul eu, De la pedeapsă, niciodată. Dar ruga mea va fi-nălțată În contra răutăților.

Psalmi 32:9

Nu v-arătați nepricepuți Precum catârii sunt făcuți, Sau cum sunt caii cei struniți Cu frâul ori sunt stăpâniți Cu o zăbală care-i ține Legați, departe stând, de tine.

Psalmi 50:17

În gura ta, când tu urăști Mustrările ce le primești Și înapoia ta ai pus Cuvintele ce ți le-am spus?

Psalmi 92:6

Aceste lucruri să le știe, Iar cel cuprins de nebunie Nu poate să le ia în seamă.

Proverbe 10:8

O inimă-nțeleaptă are, Învățătură dobândește; Însă, singur se prăpădește Omul cu gura nestrunită.

Proverbe 11:31

Cum cel neprihănit primește Răsplată-aici – chiar pe pământ – Cu-atât mai mult atuncea sânt Și păcătoșii răsplătiți, Precum toți cei nelegiuiți.

Proverbe 12:2

Pentru cel care-i om de bine, Bunăvoința Domnu-Și ține; Dar Dumnezeu îl osândește Pe cel cari rău se dovedește.

Proverbe 15:10

Cel care lasă calea Lui, E aspru pedepsit; la fel Se va-ntâmpla și cu acel Care mustrarea o urăște: Pe-acela moartea îl lovește.

Proverbe 18:1

Ursuzul caută și face, Mereu, doar ceea ce îi place, Nepăsător la ce se spune Și supărat pe lucruri bune.

Proverbe 30:2

„Eu însumi chiar știu despre mine Că sunt mai prost decât oricine: Pricepere n-am dobândit,

Proverbe 8:17

Iubirea mea o dăruiesc Acelor care mă iubesc. Acel care se străduiește Cu dinadinsul, mă găsește.

Proverbe 8:32

Acum fiilor, ascultați Și de la mine învățați! Pe-aceia, eu îi fericesc, Care cărările-mi păzesc.

Proverbe 8:36

Acei care păcătuiesc În contra mea: vor vătăma, Fără a ști, chiar inima Și trupul lor. De mă urăsc, E semn că moartea o iubesc.

Isaia 1:3

Boul își știe – negreșit – Stăpânul care îl hrănește. La fel, măgarul se vădește, Că își cunoaște-al său stăpân Și ieslea-n care-i pune fân. Dar Israel, precum văd bine, Nu Mă cunoaște, căci nu ține Seamă de ceea ce i-am spus, De legile pe cari le-am pus.

Levitic 13:10

Acesta îl va cerceta Și dacă el va constata Că omului i-a apărut O umflătură ce-a făcut Ca păr și piele să se-albească – Pe-al ei cuprins – și să vădească, În ea, urmă de carne vie,

2 Tesaloniceni 2:10

Și prin ale nelegiuirii, Mari amăgiri – pentru cei care Sunt pe-a pierzaniei cărare, Căci dragostea, adevărată, Nu au primit-o, niciodată, Spre a putea fi mântuiți.