Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 10:13 - Biblia în versuri 2014

13 În gura celui priceput Sunt înțeleptele cuvinte; Însă pe cel lipsit de minte, Nuiaua să-l învețe are, Când va simți-o, pe spinare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Pe buzele celui priceput se găsește înțelepciune, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Pe buzele omului care are capacitatea înțelegerii lucrurilor, se găsește înțelepciune; dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte (sănătoasă).

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Pe buzele celui priceput se găsește înțelepciune, dar nuiaua e pentru spatele celui sărac cu inima.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 Înțelepciunea se găsește pe buzele celui cuminte, dar nuiaua este pentru spinarea celui lipsit de minte.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 10:13
18 Mawu Ofanana  

Nu v-arătați nepricepuți Precum catârii sunt făcuți, Sau cum sunt caii cei struniți Cu frâul ori sunt stăpâniți Cu o zăbală care-i ține Legați, departe stând, de tine.


Gura celui neprihănit Va răspândi înțelepciune, Iar limba sa, necontenit, Dreptate numai are-a spune.


Domnul i-a zis lui Moise-apoi: „Întindeți mâna peste țară Și, de îndat’, au să apară Lăcustele, peste pământ, Iar ierburile, ce mai sânt – Care de piatră-au fost scăpate – De ele-acum vor fi mâncate.”


Buzele celui ne-ntinat, Pe mulți oameni i-a-nviorat; Dar cel nebun morți-i sortit, Căci minte nu a dovedit.


Neprihănitul când vorbește, Înțelepciunea-i izvorăște Din gură; dar limba smintită Are să fie nimicită.


Omul e bucuros când poate, Singur, răspuns să dea, la toate; Și ce bună-i vorba rostită Tocmai la vremea potrivită.


Cel înțelept știință are Să semene; însă cel care Nesocotit e, ia drept plată Numai o inimă stricată.


Când „priceput” omu-i numit, Are o inimă-nțeleaptă, Ce-mparte judecata dreaptă; Dulceața buzelor mărește Știința celui ce vorbește.


Prieteniile. Mustrarea Își dobândește ascultarea La omul care-i priceput Și astfel, ea a obținut Mai mult decât ar putea face Chiar și o sută de gârbace, Furioase, care au fost date Nebunului, peste-al său spate.


Pedepsele se pregătesc Pentru cei cari batjocoresc; Iar ploaia loviturilor, Spinărilor nebunilor.


Ai aur, sau mărgăritare; Însă un preț cu mult mai mare Decât au ele, dobândesc Buzele ce-nțelept vorbesc.


Așa precum este știut, Biciul e pentru cai făcut; Frâul este pentru măgar, Nuiaua fiind, așadar, Un sfetnic bun – mângâitor – Pe spatele nebunilor.


Pe omul care e nebun, Ca pe grăunțe de-l așezi În piuă și ai să-l pisezi Cu pisălogul, n-ai să poți Ca nebunia să i-o scoți.


Acela care preacurvește Cu o femeie, dovedește Cum că de minte e lipsit, Știind că fi-va pedepsit Cu moartea, pentru-al său păcat.


Iar tânărul s-a pomenit Pășind pe urmă-i făr’ să știe – Ca boul la măcelărie, Când dus e, precum cerbul care, Spre cursa de pe-a lui cărare, Aleargă gol de-orice simțire,


„Iată că Domnul este Cel Care, o limbă iscusită, Mi-a dat, căci ea a fost menită Să-nvioreze pe cel care E doborât de întristare. În fiecare dimineață, Urechii Mele îi dă viață, Atent astfel, să pot a sta – Mereu – și să pot asculta, Așa precum fac și cei mici, Cari se vădesc doar ucenici.


De bine, oameni-L vorbeau Și, foarte mult, se minunau De vorbele-I pline de har, Sfârșind prin a se-ntreba: „Dar, Oare, acest Învățător, Nu este-al lui Iosif fecior?”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa