Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Plângerile 5:20 - Biblia în versuri 2014

20 De ce dar, să ne uiți apoi, În vecii vecilor, pe noi? Și pentru ce să Îți dorești, Mult timp, ca să ne părăsești?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

20 De ce să ne uiți pentru totdeauna? De ce să ne părăsești pentru atât de multe zile?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

20 De ce să ne uiți pentru totdeauna? De ce să ne abandonezi pentru mult timp?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

20 De ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești pentru multe zile?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

20 Pentru ce să ne uiți pe vecie și să ne părăsești pentru multă vreme?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

20 De ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atâta vreme?

Onani mutuwo Koperani




Plângerile 5:20
15 Mawu Ofanana  

Până când oare, vei uita Doamne, de mine? Fața Ta, Ți-o vei ascunde Tu, mereu?


Când va scăpa sufletul meu, De griji, și când, inima mea, Necazuri, nu va mai avea? Până când oare, să port frică De-al meu dușman, cari se ridică În contra mea, neîncetat?


Îmi simt bietele oase, toate, Parcă-s de sabie sfărmate, De câte ori mă întâlnesc Dușmanii mei și îmi vorbesc Plini de dispreț și cu gând rău: „Unde e Dumnezeul tău?”


De ce-Ți ascunzi Fața de noi? De ce vrei ca să uiți apoi, Necazul care nu ne lasă Și greutatea ce ne-apasă?


Doamne de ce, mă-ntreb într-una, Ne lepezi pentru totdeauna? De ce Te mânii Doamne – spune – Pe turma de pe-a Ta pășune?


Cât timp ține mânia Ta, Doamne, și când va înceta Să ardă ea, precum un foc?


În veci, tot mânios vei sta? Cât mai lungești mânia Ta?


Dar Dumnezeule, cât oare, Te mai ascunzi fără-ncetare? Oare cât timp, a Ta mânie, Ca focul, are să mai fie?


Sionul zis-a: „Negreșit, De Domnul fost-am părăsit, Căci Domnul este mâniat Și-acum pare că m-a uitat!”


„Ierusalime, am adus Niște străjeri și-apoi i-am pus Pe ale tale ziduri stând, Pentru a nu tăcea, nicicând. De-a lungul zilei, n-au să tacă Și nici când noapte-o să se facă. Să nu vă odihniți, defel, Voi care-I amintiți de el, Lui Dumnezeu. Nu încetați,


De ce să fii Tu socotit Drept un viteaz încremenit Ce nu Se poate arăta Și nu ne poate ajuta? Dar totuși, ești cu noi mereu, Căci ești al nostru Dumnezeu, Iar al Tău Nume, peste noi, Tu știi că e chemat apoi. De-aceea, nu ne părăsi! De-al Tău sprijin, nu ne lipsi!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa