Plângerile 2:12 - Biblia în versuri 2014

¹² „Unde o fi pâine și vin?” – Au întrebat, în al lor chin, Când către mame se-ntorceau. Apoi, sfârșiți, ei leșinau Asemenea unor răniți Cari în cetate-s risipiți. La pieptul mamelor zăceau Și-n urmă sufletu-și dădeau.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Ei zic către mamele lor: „Unde este pâinea și vinul?“ și cad leșinați, asemenea răniților, pe străzile cetății, dându-și ultima suflare la pieptul mamelor lor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Ei spun mamelor: „Unde este pâinea și vinul?” Apoi cad leșinați ca niște răniți pe drumurile orașului, murind la pieptul mamelor lor!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² làmed și zic mamelor lor: „Unde este grâu și vin?”, atunci când leșină precum cei străpunși în piețele cetății, dându-și sufletul la pieptul mamelor lor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Ei ziceau către mamele lor: „Unde este pâine și vin?” și cădeau leșinați ca niște răniți pe ulițele cetății, își dădeau sufletul la pieptul mamelor lor.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Ei zic către mamele lor: Unde este grâul și vinul?, leșinând în ulițele cetății ca cei greu răniți și vărsându‐și sufletul în sânul mamelor lor.

Plângerile 2:12 Mawu Ofanana

Iov 30:16

Acum, mi-e sufletul secat. Ziua durerii m-a luat.

Psalmi 42:4

Mereu, mi-aduc aminte bine, Iar focul inimii – în mine – Mi-l vărs. Tristeți mă năpădesc, De câte ori îmi amintesc De vremile-n care mergeam În frunte, iar în jur aveam Toți oamenii poporului. Urcam la Casa Domnului, În strigăte de bucurie, De mulțumiri și veselie, Scoase de o mulțime care Se pregătea de sărbătoare.

Psalmi 62:8

Popoarelor, în orice vreme, De Domnul trebuie-a vă teme Și-ncredere s-aveți în El. Cu toți goliți-vă, astfel, Inima-n fața Lui. Apoi, El adăpost e, pentru noi.

Isaia 51:20

Mustrați, de către Dumnezeu, Plini de mânia Domnului, Fiind asemeni cerbului Care în laț este căzut, La fel, feciorii ți-au zăcut Pe lângă ziduri, leșinați, Pe ulițe împrăștiați.

Isaia 53:12

De-aceea, parte-I fac, să stea Cu toți cei mari alăturea – Cu cei puternici, o să poată Ca să împartă prada toată – Pentru că Însuși El S-a dat La moarte și-a fost așezat În rând cu cei ce se vădeau Că făr’delegi doar săvârșeau – Și-astfel, asupra Lui era, Atunci, păcatul multora – Și pentru că El S-a rugat Spre a-l scăpa pe vinovat.”

Ieremia 5:17

Ei au să vină, pe furiș. Mânca-vor al tău seceriș Și pâinea ta și-ai tăi copii: Îți vor mânca fiice și fii. Au să-ți mănânce oi și boi, Smochini și via ta. Apoi, Prin ascuțișul sabiei, Cetățile-ți vor trece ei, Căci au să-ți fie nimicite Cetățile cele-ntărite De care mult te mai mândreai Și-n care-ncredrea-ți puneai.

Plângerile 1:11

Poporul lui umblă plângând Și cată pâine, suspinând. Ale lui lucruri scumpe-avute, Pe pâine doar au fost vândute, Spre a putea, în acest fel, Să își păstreze viața el. „Privește Doamne, negreșit, Și vezi cât sunt de înjosit!”

Plângerile 4:4

Sugarului i s-a lipit Limba, de cerul gurii – iată – Că e, de sete-acum, uscată. Pruncii cer pâine; nimenea, Însă, nu poate să le-o dea.

Езекиел 30:24

Îl întăresc pe cel aflat În Babilon, drept împărat, Și-n mâna lui pun sabia. În timpu-acesta vor cădea, Sfărmate, brațele pe care Cel ce e Faraon le are, Să geamă înaintea lui, Cu geamătul rănitului Care ajunge ca să cadă, În ale morții gheare, pradă.