Osea 9:2 - Biblia în versuri 2014

² Teascul și aria nu pot Să sature, poporul tot. Mustul are să se vădească Precum că o să le lipsească.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² Dar nici aria de treierat, nici presa de struguri nu-i va hrăni, iar mustul le va lipsi.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Dar nici terenul de vânturat cereale, nici teascul unde se face vin nu vor fi hrană pentru ei; și le va lipsi mustul.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Aria și teascul nu-i vor îndestula, iar mustul îi va înșela.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Aria și teascul nu-i vor hrăni și mustul le va lipsi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Aria și teascul nu‐i vor hrăni și mustul le va lipsi.

Osea 9:2 Mawu Ofanana

Geneza 50:10

Când au ajuns în Canaan, Trecând dincolo de Iordan – În câmpul lui „Atad” chemat – Pe loc, convoiu-acel a stat, Iar Iosif a orânduit, În cinstea celui ce-a murit, Un bocet, care a ținut O săptămână, ne-ntrerupt.

Osea 2:11

În vremea ce o să urmeze, Voi face ca să înceteze, Cu totul, a ei bucurie. Nici sărbători n-au să mai fie. Lunile noi vor fi luate, Cu praznice și cu Sabate.

Osea 2:12

Smochinii ei și-ale ei vii Ajunge-vor a fi pustii, Pentru că astfel a vorbit: „Pe toate, plată, le-am primit, Din mâinile tuturor cei Care ibovnici sunt, ai mei!” Iată dar, ceea ce-am să-i fac: Într-o pădure-am să prefac Totul, și-ajunge-vor mâncate De fiarele, în câmp, aflate.

Osea 2:9

De-aceea, am să-Mi iau – apoi – Grâul și mustul înapoi. Am să le iau, pe negândite, La vremurile potrivite. Lâna o voi lua-napoi, Precum și inul mai apoi, Căci i le-am dat să-și poată pune, Drept înveliș, pe goliciune.

Amos 5:11

Pentru că în picioare, voi Călcați pe cel sărac și-apoi – După ce v-ați purtat astfel – Luați și grâul de la el, Iată dar ce o să pățiți: Degeaba, case vă zidiți Din pietrele cele cioplite, Căci n-au să fie locuite! Măcar că vii bune aveți, Din vinul lor, nu o să beți!

Hagai 1:9

„Iată, la mult v-ați așteptat, Însă puțin ați căpătat. Eu am suflat ce ați adus Acasă și-astfel, tot s-a dus. De ce?” – a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are. „Din pricină că dărâmată – Acum – Îmi este Casa, iată, În timp ce-aleargă fiecare, Doar după casa ce o are.

Hagai 2:16

La o grămadă, ei știau Că douăzeci măsuri aveau; Dar când au fost la numărat Zece grămezi doar s-au aflat. La teasc, apoi, când se duceau Și cincizeci de măsuri puneau, Cu toți văzut-au – la sfârșit – Cum că în teasc nu s-au găsit Măsurile cele cincizeci Care s-au pus, ci douăzeci.