Osea 8:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Vânt, drept sămânță, au avut Atuncea când au semănat. De-aceea, când – la secerat – Oameni-aceia se adună, Au să culeagă doar furtună. Din grâu, nu vor avea un spic, Căci nu va răsări nimic. Ceea ce din pământ răsare, Făină ca să dea, nu are. Chiar de-ar ieși rodul făinii, Au să-l mănânce doar străinii.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Pentru că au semănat vânt, vor secera furtună! Nu vor avea parte de spic cu boabe; din ce va răsări, nu se va putea face făină; și chiar dacă s-ar putea face, ar înghiți-o străinii.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Pentru că au semănat vânt, vor secera furtună! Nu vor culege spic cu boabe pe el; și nu se va putea produce făină din acest fel de spic. Chiar dacă ea s-ar face, ar fi înghițită de străini.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Au semănat vânt și au cules furtună; nu au niciun fir de grâu: dacă ar răsări, nu ar face făină. Chiar dacă ar face, ar înghiți-o străinii.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Fiindcă au semănat vânt, vor secera furtună. Nu le va crește un spic de grâu; ce va răsări nu va da făină și, dacă ar da, ar mânca-o străinii.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Căci ei seamănă vânt și vor secera furtună: n‐are un fir de grâu, de‐ar odrăsli, n‐ar da făină; și de ar da poate, străinii o vor înghiți.

Osea 8:7 Mawu Ofanana

Geneza 41:23

În urma lor, aveau să vină Tot șapte spice, dar uscate, De vântul estului mușcate;

2 Regi 15:19

Pul, împăratul cel pe care Asiria în frunte-l are, În Israel a năvălit, Iar Menahem, bir, i-a plătit. O mie de talanți i-a dat – De-argint – care l-au ajutat Ca întărită să îi fie, În țara lui, a sa domnie.

2 Regi 15:29

În vremea lui, a năvălit Tiglat-Pileser, ce-a domnit Peste Asiria. Astfel, El smulse, de la Israel, Iionul, Chedeșul, urmat De-Abel-Bet-Maca. A luat Și Ioanahul, cu război. A smuls Hațorul, iar apoi, Spre Galaad s-a repezit, Pe care l-a și cucerit. S-a îndreptat – după aceea – Către micuța Galileea. Apoi, spre-a lui Neftali țară, Oștile lui se îndreptară. Locuitori-au fost luați Și în Asiria mutați.

Iov 4:8

Căci după câte am văzut, În acest fel li s-a făcut Doar celor care au arat Fărădelegi și-au semănat Nelegiuiri, pe-al lor ogor, Căci ei seceră roada lor!

Proverbe 22:8

Cine neghină-a semănat, Nelegiuire va avea De secerat; a sa nuia – Cea a nelegiuirii sale – E gata să îi iasă-n cale.

Qohelet 5:16

Și-acesta e un mare rău: Când fiecare, la al său Rând va pleca, nimic nu are – Din osteneala sa sub soare – Să ia cu el, să-i folosească, Ci tot are să părăsească.

Isaia 17:11

Cu gard, ți i-ai împrejmuit Și încurând tu i-ai văzut Precum că flori ei au făcut. Însă culesul rodului Fugit-a, iar în locul lui, Durerea fără leac se-arată Căci veselia-i alungată.

Isaia 55:2

De ce, mereu, voi vă grăbiți, Argintul să îl cântăriți Pentru ceva ce se vădește Că nici măcar nu vă hrănește? De ce vă place ca să dați Tot ce prin muncă câștigați, Ceva pentru a cumpăra, Ce nu vă poate sătura? Să ascultați dar, ce vă spun Și veți mânca ce este bun, Iar al vost’ suflet va putea, Hrană gustoasă, a avea.

Isaia 66:15

„Domnul, ca și un foc, apare. Sunt, un vârtej, ale lui care. Jeratic, e mânia Lui Și-n flăcări ale focului Și-a preschimbat cuvântul care Fusese spus spre-amenințare.

Ieremia 12:13

„Pe câmpuri, grâu au semănat, Dar numai spini au secerat. S-au ostenit – neîndoios – Dar n-au avut nici un folos.” „Mare rușine să vă fie, De ce-ați cules, după mânie – După mânia Domnului!”

Plângerile 5:2

Niște străini au dobândit Ceea ce noi am moștenit! Casele noastre le-au luat Cei cari în alte țări au stat!

Osea 2:9

De-aceea, am să-Mi iau – apoi – Grâul și mustul înapoi. Am să le iau, pe negândite, La vremurile potrivite. Lâna o voi lua-napoi, Precum și inul mai apoi, Căci i le-am dat să-și poată pune, Drept înveliș, pe goliciune.

Osea 7:9

Străinii, vlaga, i-o mănâncă Dar el nu își dă seama, încă. Vin bătrânețile și teama, Însă el tot nu își dă seama.

Osea 9:16

Lovit e Efraim și iată Că rădăcina e uscată. De-aceea, nici un rod nu dau Și chiar dacă copii ei au, Le voi ucide – negreșit – Rodul pe care l-au iubit.

Nahum 1:3

Domnul este îndurător Și îndelung e răbdător, Însă tăria ce o are Este deosebit de mare. Nu-l va lăsa nepedepsit Pe cel cari, rău, s-a dovedit. Umblă-n vârtej și în furtună, Iar norii care se adună Sunt numai praful cel pe care Îl iscă ale lui picioare.

Hagai 1:6

Deși voi mult ați semănat, Puțin ați strâns și ați mâncat. Sătui, însă, tot nu sunteți. Sete vă e, degeaba beți. Cu straie v-ați înfofolit, Însă tot nu v-ați încălzit. Cel cari simbrie dobândește, În pungă spartă o zvârlește!”

Galateni 6:7

Nu vă-nșelați, căci „Dumnezeu Nu poate fi batjocorit”. Ce semeni, seceri – negreșit.

Galateni 6:8

Cel care, fire pământească, A semănat, o să primească – La secerat – ce-a rodit firea, Adică numai putrezirea. Dar cine-n Duh a semănat, Viață în veci, a secerat.

Deuteronom 28:33

Din rodul dat de-al tău ogor, O să mănânce alt popor, Pe care nu l-ai cunoscut; Apoi întregul tău avut, De către el, va fi luat. Vei fi zdrobit și apăsat.