Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 7:3 - Biblia în versuri 2014

3 Cu răutatea ce-o vădesc, Pe împărat îl veselesc, Iar cu minciuni, pe-aceia cari Sunt căpitanii lor cei mari.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Ei îl înveselesc pe rege cu răutatea lor și pe prinți – cu minciunile lor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Ei îl înveselesc pe rege cu răutatea lor și îi satisfac pe prinți cu minciunile lor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Cu răutatea lor îl înveselesc pe rege și cu minciunile lor, pe căpetenii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Ei veselesc pe împărat cu răutatea lor și pe căpetenii cu minciunile lor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Ei desfată pe împărat în răutatea lor și pe cei mari cu minciunile lor.

Onani mutuwo Koperani




Osea 7:3
16 Mawu Ofanana  

Solul care a fost trimis, A mers la Mica și i-a zis: „Prorocii, toți, care-au venit, De bine doar, au prorocit În fața împăratului. Când vei sosi la curtea lui, Ai grijă, prorocește-i bine!”


În fața împăratului, Prorocii – toți – s-au adunat Și-n număr, ei s-au ridicat La patru sute-aproape. Când Se strânseră toți, așteptând ‘Naintea lui, Ahab a spus: „Iată, în gând, acum, ne-am pus, În Galaad, ca să plecăm, Ramotul să-l eliberăm. Voiesc să știu ce spuneți voi: Să pornesc oare, ăst război, Sau să mă las? Cum e mai bine?” „Du-te, căci Domnul e cu tine” – Prorocii toți l-au sfătuit.


Unde-s prorocii ce-i aveați, Pe care voi îi ascultați? Unde sunt cei ce proroceau Și care ne-ncetat ziceau: „Acela ce este pe tron, Drept împărat în Babilon, Nu va intra în țara noastră! Nu vine împotriva voastră!”?


Minciuni, prorocii prorocesc, Iar preoții le folosesc Pentru a stăpânii în pace. Poporului Meu mult îi place Lucrul acesta. Dar apoi – În urmă – ce veți face voi?”


O, dacă eu aș fi putut Ca, în pustiu, să fi avut Un han, atunci mi-aș fi lăsat Poporul. M-aș fi depărtat De el, căci toți sunt preacurvari Și sunt mișei care de cari.”


Dacă voi, răul, l-ați arat, Nelegiuiri ați secerat Și ați mâncat, fără-ncetare, Rodul pe cari minciuna-l are. În carele ce le-ai avut – De luptă – tu te-ai încrezut Și-n numărul vitejilor Pe cari îi are-al tău popor.


„Tot Efraimul – bunăoară – Doar cu minciuni mă înconjoară, Iar cu-nșelătorii, la fel, Mă împresoară Israel. Cât despre Iuda, iată-l dar, Precum că e tot un hoinar, Față de Domnul Dumnezeu Cel sfânt și credincios, mereu.”


Strâmb numai, jură fiecare Și minte cu nerușinare, Omoară și năpăstuiește, Căci nici o teamă nu vădește.


Și al lui Efraim popor Are să fie asuprit Și-n judecată-apoi, zdrobit, Căci a urmat – cum am văzut – Învățături ce i-au plăcaut.


În ziua celui așezat Asupră-ne, ca împărat, Se-mbolnăvesc aceia cari Sunt peste noi puși, drept mai mari, Din pricină că nu se dau În lături și că mult vin beau. Mâna, al nostru împărat, Cu batjocoritori, a dat.


Căci ei păzesc, necontenit, Ceea ce Omri-a rânduit, Lucrând precum acei pe care Ahab în casa lui îi are, Umblând pe calea tuturor, Ținându-se de sfatul lor. De-aceea – trebuie să știi – De pomină te fac să fii. Cei cari au să te locuiască, Batjocuri au să înghițească, Purtând ocara cea pe care Sărmanul Meu popor o are.”


Mâinile lor s-au îndreptat Doar către rău, neîncetat. Cârmuitorul, daruri, vrea. Judecătorul, plată, ia. Cel care mare se vădește, Pe față spune ce dorește, Căci el cere, cu lăcomie, Ce plată vrea, dată să-i fie. Astfel, cu toți merg mână-n mână, De la cârmuitor și până La ultimul slujbaș cel care Drept rangul cel mai mic îl are.


Cu toate că ei știu prea bine Că plata ce li se cuvine – Cum hotărât-a Dumnezeu – E moartea, totuși, tot mereu, Astfel de lucruri, săvârșesc. Ba mai mult: buni, ei îi găsesc – Vădindu-se pe al lor plac – Pe toți acei care le fac.”


Ei sunt din lume și vorbesc Asemeni lumii, căci găsesc Astfel, la lume, ascultare.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa