Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 5:3 - Biblia în versuri 2014

3 Îl știu pe Efraim. La fel, Nu Mi-e ascuns nici Israel. Tu, Efraime, negreșit, Prea bine știu că ai curvit, Iar Israelul s-a spurcat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Eu îl cunosc pe Efraim, iar Israel nu-Mi este ascuns. Căci acum, tu, Efraim, te-ai prostituat, iar Israel s-a întinat!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Eu îl cunosc pe Efraim; iar Israel nu Îmi este necunoscut. Efraim, acum, de puțin timp, te-ai prostituat; iar Israel s-a murdărit și el!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Eu îl cunosc pe Efraím și Israél nu-mi este ascuns. Acum, tu te-ai desfrânat, Efraím, și ai devenit impur, Israél.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Cunosc Eu doar pe Efraim și Israel nu-Mi este ascuns; știu că tu, Efraime, ai curvit și că Israel s-a spurcat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Cunosc pe Efraim și Israel nu este ascuns de mine; căci acum, Efraime, tu ai curvit, Israel s‐a pângărit.

Onani mutuwo Koperani




Osea 5:3
24 Mawu Ofanana  

Dar înainte ca să vie Timpul ca al ei fiu să știe Ce este rău și să-nțeleagă Ca binele să îl aleagă, Țara în care-ncoronați Se află cei doi împărați De cari te temi, va fi lovită Și va ajunge pustiită.”


Domnul o să aducă-apoi, Asupra ta – și peste voi – Zile cum nu s-au pomenit De-atunci de când s-a despărțit Iuda de cei pe care-i știm Precum că sunt din Efraim (Adică pe acel pe care Asiria în frunte-l are).


Fecior! La fel, de Siria, Să nu se sperie duhul tău, Crezând că ea gândește rău, În contra ta! De-asemenea, De Efraim, teamă n-avea! N-ai teamă nici de-acel pe care Remalia, drept fiu, îl are! Să nu te temi de ce-au vorbit, Căci în zadar au glăsuit:


Întâi, când Domnul i-a vorbit Lui Osea, El i-a poruncit: „Du-te și cată-ți o soție, Cari curvă trebuie să fie. Copii, de-asemenea să-ți iei, Cari din curvie vor fi ei. Căci astă țară, negreșit, Mare curvie-a săvârșit, Când ea, pe Domnul, L-a lăsat!”


„Lui Efraim, vântul, îi place. De-aceea, el face ce face Și fuge către răsărit, De unde vântul a ieșit. Zilnic, minciuna, își sporește. Înșelăciunea-și înmulțește. Spre-Asiria s-a îndreptat Și-un legământ a încheiat. Egiptului, s-a dovedit Că untdelemn i-a dăruit.


„Atunci când Efraim vorbea, Groază în Israel stârnea. Însă cum a păcătuit Cu Bal, îndată a murit.


Pe tine, Eu te-am cunoscut Când în pustie ai șezut. Erai într-un pământ uscat.


Și al lui Efraim popor Are să fie asuprit Și-n judecată-apoi, zdrobit, Căci a urmat – cum am văzut – Învățături ce i-au plăcaut.


Când Efraim își va vedea Balii și de asemenea, Când va vedea Iuda, ce mare Îi este rana ce o are, Fugi-va Efraim de-ndat’, Le cel ce este împărat Peste Asiria – la cel Numit Iareb – chiar dacă el N-are să-l însănătoșească, Nici răni nu o să-i lecuiască.


Pe Efraim îl pustiesc, În ziua-n care-l pedepsesc. Ceea ce Eu am pregătit, Are să cadă, negreșit, Pe semințiile pe care Neamul lui Israel le are!


Astfel, în casa cea pe care Neamul lui Israel o are, Lucruri grozave-am întâlnit, Căci Efraim a preacurvit, Iar Israel – neîncetat – Fără vreo teamă s-a spurcat.


Ce să fac, oare, pentru voi, Iudo și Efraime-apoi? Evlavia-n a voastră viață E ca un nor de dimineață, E ca și roua-n câmpuri stând, Care va trece încurând.


Când Efraim și-a construit Altare, a păcătuit, Căci doar altarele-nălțate Îl fac să cadă în păcate.


„Dintre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ, Iată, pe voi Eu v-am ales. Pentru că astfel v-am cules Și pentru că Eu am văzut Ce multe rele ați făcut, Am să vă pedepsesc acum.


Nelegiuiri multe-ați făcut. Păcatele vi le-am văzut Și fără număr s-au vădit. Pe cel drept, voi l-ați asuprit. Mită mereu ați tot luat Și în picioare ați călcat – Nepăsători – dreptul pe care Acela ce-i sărac îl are.


El, frumusețe, a avut, Asemeni primului născut, Și este, la înfățișare, Precum e taurul cel tare. Asemenea bivolului, Se semețesc coarnele lui. De-mpunsătura coarnelor, Nu va scăpa nici un popor, Până la margini de pământ. Iată-i pe cei ce coarne-i sânt: Sunt zecile de mii pe care Neamul lui Efraim îi are, Precum și miile de case Din seminția lui Manase.”


Nici o făptură nu se-ascunde, De El, căci – peste tot – pătrunde. Nimic nu e acoperit, Ci totu-i gol, necontenit, Față de Cel cu care noi Avem de-a face, să știți voi.


„Să afli dar, precum că Eu Cunosc ceea ce-ai făptuit. Nici rece nu ai fost găsit, Dar nici în clocot nu erai. Bine era, de te aflai Ori înghețat, ori clocotit!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa