Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 5:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Preoți, să ascultați și voi! S-asculte Israel apoi! Pleacă-ți urechea, de îndat’, Și tu, casă de împărat! Amenințați sunteți voi – iată – Acum, de dreapta judecată, Căci voi, la Mițpa, ați făcut O cursă iar, cum am văzut, Un laț ați împletit și, sus, Chiar pe Tabor apoi l-ați pus.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Ascultați aceasta, preoților! Ascultă cu atenție, Casă a lui Israel! Pleacă-ți urechea, familie regală! Căci pentru voi este judecata aceasta, fiindcă ați fost o capcană la Mițpa și un laț întins asupra Taborului!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 „Ascultați, preoților! Fii atentă și tu, familia lui Israel! Familie regală, ascultă atentă cu urechea ta! Pentru voi este judecata care va fi pronunțată – pentru că ați fost o capcană la Mițpa și o plasă întinsă peste Tabor!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Ascultați aceasta, preoți! Dă atenție, casă a lui Israél! Casă a regelui, pleacă-ți urechea! Căci a voastră este judecata, deoarece un laț sunteți pentru Míțpa, o plasă întinsă peste Tábor!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Ascultați lucrul acesta, preoți! Ia aminte, casa lui Israel! Și pleacă urechea, casa împăratului! Căci pe voi vă amenință judecata, pentru că ați fost o cursă la Mițpa și un laț întins pe Tabor!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Ascultați aceasta, preoților, și luați aminte, casă a lui Israel! Și pleacă urechea casă a împăratului! Căci asupra voastră este judecata aceasta; căci ați fost un laț la Mițpa și o cursă întinsă pe Tabor.

Onani mutuwo Koperani




Osea 5:1
29 Mawu Ofanana  

Pe-ai voști’ părinți i-am înștiințat Din ziua-n care i-am scăpat Din al Egiptului ținut Și până azi, cum ați văzut. Din zori de zi, le-am spus mereu: „Să ascultați de glasul Meu!”


Mergi la-mpărat și negreșit Vei spune ce ți-am poruncit! Să-i spui dar, împăratului Precum și-mpărătesei lui: „Jos, pe pământ, vă așezați, Căci nu mai sunteți împărați! Cununile ce le-ați avut, Iată – acuma – v-au căzut. Cununile ce le aveați, Cu care vă împodobeați, Iată că nu le mai aveți Și împărați nu mai sunteți!”


„Pe viața Mea!” – a cuvântat Cel care este Împărat, Acela care, după Nume, Drept Domn al oștilor e-n lume – „Ca și Taboru-n munți aflat, Ca și Carmelul înspumat Care înaintează-n mare, La fel atuncea va apare.


Iată ce va aduce-apoi Betel, din pricină că voi, Peste măsură, ați vădit Că răutăți ați săvârșit. Când zorii au să se ivească, Are ca să se isprăvească Cu cel care e așezat În Israel, ca împărat!”


Ca o ursoaică necăjită, Care de pui a fost lipsită, Asupra lor cad, pe furiș, Și-al inimilor înveliș Îl sfâșii. Îi înghit de-ndat’, Precum un leu înfuriat, Iar fiarele din câmp i-atacă, Până bucăți au să îi facă.


„Voi toți, cei care vă aflați, În Israel, să ascultați Cuvântul Domnului căci, iată, El o să facă judecată Locuitorilor pe care, Pe-al ei cuprins, țara îi are, Căci adevăr nu se găsește, Pentru că nu sălășluiește Nici îndurarea-n țara lor Și pentru că acest popor N-are știință și nici teamă De Dumnezeu, de bună seamă.


Iată că ceata celor cari Sunt preoți, ceată de tâlhari S-arată, pentru că pândește Și-apoi omoruri săvârșește Pe tot cuprinsul drumului Cari este al Sihemului. Aceste cete se vădesc Că mișelii doar, săvârșesc.


Iată că Efraim pândește Pe Dumnezeu și pregătește Lațuri, pentru prorocul Lui, Chiar și în Casa Domnului.


Bătrânilor, seama luați Și acest lucru-l ascultați! Locuitori ai țări-apoi, Aminte, să luați și voi! S-a întâmplat așa ceva, Pe vremea voastră, sau cumva, Pe vremea-n care, pe pământ, Trăiau cei cari, părinți, vă sânt?


Seamă luați la ăst cuvânt, Pe care l-a rostit Cel Sfânt, Contra copiilor pe care Neamul lui Israel îi are, Cari, de la Egipteni, din țară, De Domnul, fost-au scoși afară!


‘Nălțimile ce se arată Drept ale lui Isac, pe dată, La pustiesc și – ia aminte – Toate locașurile sfinte Pe cari le are Israel, N-am să le cruț, în nici un fel, Căci le dărâm. Le voi strica Și sabia voi ridica Asupra casei cea în care, Ieroboam este mai mare.”


„Am zis: „Să ascultați voi cari Vă dovediți a fi mai mari În Iacov, iar apoi – la fel – În casele lui Israel! Oare, nu trebuie să știți Dreptatea, și să o păziți?


„Ascultați voi, aceia cari, În Iacov, sunteți cei mai mari! Să ascultați și voi, la fel, Cari sunteți mari în Israel! Să ascultați voi, cei cari știți, Dreptul – mereu – să îl suciți, Căci scârbă doar ați arătat, Pentru dreptate, ne-ncetat!


Omul de bine-a părăsit Țara. Nimeni nu e cinstit. La pândă, toți se rânduiesc. Să verse sânge se grăbesc, Iar fratelui pe cari îl are, Curse-i întinde fiecare.


Un fiu, pe tată, l-a cinstit, Iar sluga pe acela care Îl știe că stăpân îl are. Dacă Îmi spuneți că sunt Tată, Unde Îmi este cinstea dată, Cinstea care Mi se cuvine? Dar unde e frica de Mine, Dacă Stăpân Îmi spuneți voi?” – A zis al oștii Domn, apoi. Răspundeți dar, acum, cu toți, Voi cei care sunteți preoți, Cari Numele-Mi nesocotiți Și să-ntrebați mai îndrăzniți: „Cu ce-am nesocotit noi, oare, Numele Tău Cel sfânt și mare?”


„Astă poruncă-i pentru toți, Pentru cei care sunt preoți!


În grabă, oameni au venit Și pe Sisera l-au vestit Cum că Barac – acela care Pe-Abinoam, tată, îl are – S-a îndreptat, cu oastea lui, Spre muntele Taborului.


După Barac – acela care Pe-Abinoam, tată, îl are, Iar locu-n care a trăit, Chedeș-Neftali e numit – Debora-n grabă a trimis, Pe niște slugi și-apoi i-a zis: „Ascultă ce a poruncit Domnul, atunci când mi-a vorbit: „Du-te spre vârful muntelui Cari este al Taborului Și ia cu tine zece mii, Dintre ai lui Neftali fii Și dintre ai lui Zabulon.


A dat ocol, necontenit, Pe la Ghilgal, pe la Betel Și pe la Mițpa, unde el – În fiecare an, o dat’ – Pe-al său popor, l-a judecat.


În urmă, Samuel s-a dus În fața lor și-astfel, le-a spus: „Să strângeți dar, în graba mare, A lui Israel adunare, La Mițpa, unde – pentru voi – Eu am ca să mă rog apoi, Lui Dumnezeu.” Toți au făcut


Așa precum li s-a cerut. La Mițpa, ei s-au adunat Și-n fața Domnului, au stat. Apă, au scos, au adunat-o, Și înainte-I, au vărsat-o. Întreg poporul a postit Și-a zis: „Noi am păcătuit Mereu, în fața Domnului.” Apoi, fiii poporului Pe care-i are Israel, Trecură pe la Samuel, Care, la Mițpa, s-a aflat, Și-acolo el i-a judecat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa