Osea 4:3 - Biblia în versuri 2014

³ Țara are să se jelească. Oamenii ei au să tânjească, Cu fiarele pământului Și păsările cerului. Chiar peștii mări-aflate-n țară, În vremea ‘ceea, au să piară.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³ De aceea țara va boci și toți cei ce locuiesc în ea vor fi sleiți. Vietățile câmpului, păsările cerului, precum și peștii mării vor pieri.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Astfel, țara jelește; și fiecare locuitor al ei este slăbit. Animalele sălbatice de pe câmp, păsările zburătoare și peștii din mare, dispar.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ De aceea, țara va jeli și se vor ofili toți cei care locuiesc în ea, împreună cu animalele câmpului și păsările cerului, chiar și peștii mării se vor adăuga la ele.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ de aceea, țara se va jeli, toți cei ce o locuiesc vor tânji împreună cu fiarele câmpului și păsările cerului; chiar și peștii mării vor pieri.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Pentru aceasta țara jelește și oricine locuiește în ea va lâncezi cu fiarele câmpului și păsările cerurilor. Da, chiar peștii mării vor fi luați.

Osea 4:3 Mawu Ofanana

Isaia 33:9

Țara jelește, întristată. Plin de rușine se arată Libanul și adânc tânjește. Pustiu Saronul se vădește. Iată, frunza Basanului, Precum și a Carmelului, Se scutură și-ncet s-a dus.

Ieremia 12:4

Dar până când să jefuiască Țara și să se ofilească Iarba aflată pe câmpie? Căci după cum bine se știe, Mari răutăți sunt săvârșite Și pier, acum, pășuni și vite. Locuitori-au zis astfel: „Sfârșitul, n-o să-l vadă el!” (Când aste vorbe le-au rostit, La Ieremia s-au gândit.)

Ieremia 23:10

De preacurvii, țara e plină, Iar jurămintele-s pricină Pentru-a ei jale necurmată. Iată, câmpia e uscată.” Alergătura lor țintește Numai spre rău și se vădește Că vitejia arătată Spre făr’delegi e îndreptată!

Ieremia 4:25

Privesc, dar oameni n-am zărit, Iar păsările au fugit!

Ieremia 9:10

„Munții, acum, să-i plâng aș vrea; Câmpiile de-asemenea Vreau să le plâng, să le jelesc, Căci arse sunt și se topesc. Nimeni nu va mai îndrăzni, Pe-al lor cuprins de-a mai veni. N-o să se-audă-n largul lor Nici behăitul turmelor, Iar păsările cerului Și fiarele pământului – O parte – vor fugi din țară, Iar altă parte au să piară.

Ieremia 9:9

Atunci, pedepse să nu-i pun Și oare, să nu Mă răzbun Pe un asemenea popor?” – A zis Domnul oștirilor.

Езекиел 38:20

Peștii care se află-n mare, Popoarele de zburătoare, Cu fiarele de pe pământ, Cu târâtoarele ce sânt Pe a lui față și la fel Cu oamenii aflați pe el, Vor tremura, mișcați de Mine. Nici munții nu se vor mai ține Pe temelie înălțați, Pentru că fi-vor răsturnați. De-acel cutremur, cădea-vor Și toți pereții stâncilor, Iar zidurile înălțate, În acea zi vor fi surpate.

Ioel 1:18

Vai, cum gem vitele! Apoi, Toate cirezile de boi Umblă buimace, ne-ncetat, Căci nu au loc de pășunat! Iată, și turmele de oi Îndură greu, aste nevoi!

Amos 1:2

El zise: „Din Sion răcnește Și din Ierusalim pornește, Răsunând, glasul Domnului. Uscat, vârful Carmelului Se-nalță-n zare, plângător. Pășunile păstorilor, Unde turme hălăduiesc, Sunt întristate și jelesc.”

Amos 5:16

De-aceea, Domnul tuturor Și Dumnezeu al oștilor – Acela care S-a vădit Atotputernic – a vorbit: „În toate ale lor piețe Se vor vedea doar triste fețe; La fel, pe ulițele lor, Suspinele bocetelor Au să se-audă-năbușit, Zicând, „Vai! Vai!”, necontenit. Acela care e plugar Va fi chemat la jale, iar Cel care știe să bocească Va fi chemat s-alcătuiască Jelanii pentru morți. În vie,

Amos 8:8

Nu o să fie, oare, iară, Cutremurată-ntreaga țară, Din pricina ăstor mișei, Iar toți locuitorii ei Nu vor jeli, fără-ncetare? N-o să se umfle țara, oare, Precum un râu, săltându-se Și-n urmă pogorându-se Asemeni apelor pe care Râul Egiptului le are?”

Nahum 1:4

El mustră marea și-o usucă, Face ca apa să se ducă Din râuri și le seacă-astfel. Basanul și-ntregul Carmel Tânjesc, iar floarea cea vestită – Cea din Liban – e veștejită.

Țefania 1:3

Oameni și vite. Prăpădesc Popoarele păsărilor, Precum și peștii mărilor Și pietrele de poticnire Și pe cei răi de peste fire. Pe tot pământul, îi lovesc Pe oameni și îi nimicesc. Îi spulber cu desăvârșire.

Zaharia 5:4

Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Eu îl trimit le cel ce fură Și la acel care strâmb jură În al Meu Nume sfânt. Astfel, În casă le va intra el Și are să le-o nimicească Cu tot ce o să se găsească În ea, cu piatra ce-a zidit-o Și lemnele ce-au căptușit-o.”