Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 4:14 - Biblia în versuri 2014

14 Nu pot ca să le pedepsesc Pe fiice și nurori, căci voi Sunteți cei cari se duc apoi, Deoparte, jertfe aducând, Alături desfrânate-având, Care în templu se găsesc. Oameni-aceștia se vădesc Lipsiți de minte. A lor fire Îi duce doar către pieire.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

14 Nu le voi pedepsi pe fetele voastre când se prostituează, și nici pe nurorile voastre când comit adulter, căci bărbații înșiși se retrag deoparte cu prostituatele și aduc jertfe cu hierodulele. Un astfel de popor căruia îi lipsește discernământul va ajunge la ruină.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Nu le voi pedepsi pe fetele voastre pentru că se prostituează și nici pe nurorile voastre care comit adulter; pentru că în primul rând bărbații sunt aceia care se retrag separat cu prostituatele și oferă sacrificii împreună cu prostituatele de la temple. Acest popor fără minte va fi anihilat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Nu le voi pedepsi pe fiicele voastre pentru că se desfrânează, nici pe nurorile voastre pentru că săvârșesc adulter, căci ei înșiși merg deoparte cu desfrânatele și aduc jertfe cu prostituatele sacre. Dar poporul nu pricepe și se distruge.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 Nu pot pedepsi pe fetele voastre pentru că sunt curve, nici pe nurorile voastre pentru că sunt preacurve, căci ei înșiși se duc la o parte cu niște curve și jertfesc împreună cu desfrânatele din temple. Poporul fără minte aleargă spre pieire.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Nu voi pedepsi pe fiicele voastre pentru curvia lor, nici pe miresele voastre pentru preacurvia lor: căci ei înșiși se trag la o parte cu curvele și jertfesc cu desfrânatele; și poporul fără pricepere va fi răsturnat.

Onani mutuwo Koperani




Osea 4:14
23 Mawu Ofanana  

Pe sodomiți, din a lui țară. Toți idolii ce i-au cioplit Părinții săi, i-a nimicit.


La dărâmarea caselor Tuturor sodomiților, Iosia-n urmă a trecut. Aceste case s-au făcut Chiar lângă Casa Domnului, Și-acolo – înaintea Lui – Corturi, femeile-mpleteau Și Astarteei le-nchinau.


Omul cel rău – la rău dedat – Nu va-nțelege niciodat’, Ce este drept; dar acel care Îl caută pe Domnul, are – Mereu – totul, să înțeleagă.


Spuneți dar, ce pedepse noi Să vă mai dea Domnul, când voi, Neîncetat, vă dovediți Că sunteți tot mai răzvrătiți? Tot capul e bolnav și iată, Pe moarte inima se-arată!


Când ramurile-i sunt uscate Rupte-s și focului sunt date. Femeile au să le-adune Și-apoi, pe foc, au a le pune. Acest popor a dovedit Că de pricepere-i lipsit. De-aceea, rău nu I-a părut, De el, Celui ce l-a făcut. De-aceea, nu i-a arătat Milă și nici nu l-a iertat.


Totuși, sunt niște câini în care Zace o lăcomie mare Și nu se satură nicicând. Niște păstori, lângă oi, stând, Sunt ei, însă sunt dovediți Că de pricepere-s lipsiți. De drum, își vede fiecare Și de folosul ce îl are.


Mulți au să fie curățiți, Albiți, precum și lămuriți. Cei răi, rău, au să săvârșească, Pentru că n-au să izbutească Să înțeleagă chiar nimic. Cei pricepuți, însă, îți zic, Înțelepciune vor avea Și să-nțeleagă, vor putea.


Acela cari s-a dovedit A fi-nțelept, să ia aminte La ce au spus aste cuvinte! Cel priceput să înțeleagă Și-nțelepciune să culeagă! Drepte-s căile Domnului. Cei drepți umblă pe calea Lui. Cei răzvrătiți se prăbușesc Când pe-ale Lui cărări pășesc.”


„Voi toți, cei care vă aflați, În Israel, să ascultați Cuvântul Domnului căci, iată, El o să facă judecată Locuitorilor pe care, Pe-al ei cuprins, țara îi are, Căci adevăr nu se găsește, Pentru că nu sălășluiește Nici îndurarea-n țara lor Și pentru că acest popor N-are știință și nici teamă De Dumnezeu, de bună seamă.


Iată că Efraim, mereu, De idoli s-a lipit și-i place. De-aceea-ți zic: lasă-l în pace!


Faptele lor nu i-au lăsat Să vină la Cel cari, mereu, Este al lor sfânt Dumnezeu. Duh de curvie e aflat În a lor inimă-așezat Și nu cunosc pe Domnul lor, Cari îi e Domn, ăstui popor!


Iată ce rele, ei mai fac: Țărână, ar dori să vadă, Peste sărmani, cum o să cadă. Calcă-n picioare – negreșit – Dreptul celui nenorocit. Atât fiul, cât și-al său tată Se duc chiar la aceeași fată, Ca prin purtarea nebunească, Numele-Mi sfânt să-L pângărească.


Ascultă-al Domnului cuvânt! Ascultă ce a zis Cel Sfânt! „Nevasta are să-ți curvească. Sabia are să-ți lovească Copiii, iar a ta câmpie – Ogorul tău – are să fie Dat altora, căci – negreșit – Cu frânghia va fi-mpărțit, Cu funia de măsurat! Într-un pământ sterp, necurat, Tu vei muri, iar Israel, Rob, va ajunge a fi el, Departe de al său ținut, De țara-n care a șezut!”


Israelul, de Bal-Peor, S-a alipit astfel, de-ndat’, Iar Dumnezeu S-a mâniat.


De ce, vorbirea-Mi, nu puteți Să o-nțelegeți? Hai, spuneți! Nu știți! Atuncea, vă spun Eu: Căci n-ascultați cuvântul Meu!


Pricepere, n-a dovedit Nimeni, și nu-i nici unul care, Doar a lui Dumnezeu cărare, S-o caute, cu stăruință, Împins de-o aprigă dorință.


Nu știți că cine s-a lipit De-o curvă, a și devenit Un singur trup cu ea, apoi? Căci este scris: „Astfel – cei doi – Un singur trup, alcătuiesc.”


Având o minte-ntunecată Care, străină, se arată, De viața lângă Dumnezeu, Din pricina vălului greu Al neștiinței, ce-a venit Când inima li s-a-mpietrit.


Tu să veghezi necontenit, Să nu fie vreun sodomit, Din toți fiii lui Israel. Veghează în același fel, Ca dintre fetele pe care Neamul lui Israel le are, Să nu aveți curve apoi.


Când – de pedeapsa cea de care, Parte, avut-a fiecare – Ajungeți de a fi scutiți, Atunci, nu sunteți socotiți Drept fii, ci are să vă ție Ca pe copiii din curvie.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa