Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 2:4 - Biblia în versuri 2014

4 Ai ei copii nu vor avea, Parte – nicicând – de mila Mea, Pentru că – după cum se știe – Ei sunt un rod dat de curvie.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 De fiii ei nu voi avea milă, căci sunt fii de prostituată.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Nu voi avea milă de fiii ei – pentru că sunt copii rezultați din adulter!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 «Acuzați-o, acuzați-o pe mama voastră! Căci ea nu este soția mea, iar eu nu sunt soțul ei. Să-și îndepărteze desfrânarea din fața ei și adulterul dintre sânii ei,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Nu voi avea milă de copiii ei, căci sunt copii din curvie.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Și nu voi avea milă de copiii ei, căci sunt copiii curviilor.

Onani mutuwo Koperani




Osea 2:4
17 Mawu Ofanana  

De Iehu, când cu ochi-a dat, Ioram, îndată, a-ntrebat: „Cu pace, oare, ai venit?” „Ce pace” – a-ntrebat, răstit, Iehu – „când peste tot zăresc Doar vrăjitori care-o slujesc Pe Izabela, mama ta, Și când – oriunde te-ai uita – Doar ale ei curvii zărești? Ce fel de pace, mai dorești?”


Când ramurile-i sunt uscate Rupte-s și focului sunt date. Femeile au să le-adune Și-apoi, pe foc, au a le pune. Acest popor a dovedit Că de pricepere-i lipsit. De-aceea, rău nu I-a părut, De el, Celui ce l-a făcut. De-aceea, nu i-a arătat Milă și nici nu l-a iertat.


„Așa vorbește Domnul: „Oare, Unde e cartea cea pe care, Spre despărțire-am întocmit-o, Atuncea când am izgonit-o Pe mama voastră? Spuneți voi, La cine v-am vândut apoi, Pentru că M-am împrumutat? Vedeți? Din pricini de păcat, Ați fost vânduți căci negreșit, Pentru că ați păcătuit Am izgonit – de bună seamă – Pe cea care vă este mamă.


Dar, fii de vrăjitoare, voi Apropiați-vă și-apoi Veniți încoace! Vă grăbiți Voi cei care vă dovediți Sămânța preacurvarului Și-asemenea a curvei lui!


Cu toții fi-vor adunați – De-a valma și-apoi sfărâmați. Fii și părinți – se va vedea – Aceeași soartă vor avea. Nu le voi da nici o cruțare, Căci nu am milă și-ndurare. În nici un fel nu Mă opresc, Până când nu îi nimicesc.”


Domnul a zis: „În a ta cale, Nu căuta case de jale. Nu intra-n casele acele, Ca să nu plângi, apoi, în ele, Cu cei care se tânguiesc – Acolo strânși – și se bocesc, Căci am luat de la popor, Pacea ce le-o dădusem lor Și bunătatea Mea cea mare Și-asemenea a Mea-ndurare.


Simți-vei a Mea gelozie. Vei avea parte de urgie, Din partea lor. Îți vor tăia Urechile și-asemenea Și nasul. Vei vedea, pe urmă, A ta sămânță cum se curmă Sub ascuțișul sabiei. Fii-ți vor fi luați de ei, Iar fiicele de-asemenea. Copiii ce-ți vor rămânea Răpuși vor fi și ei, pe loc, Căci fi-vor înghițiți de foc.


De-aceea, voi lucra și Eu, Doar cu urgie. Ochiul Meu, Loc pentru milă, în el, n-are Și n-au să capete-ndurare. Degeaba vor striga, mereu, Pentru că n-am să-i ascult Eu.”


De-aceea, ei nu vor avea Parte de îndurarea Mea. Nu voi avea milă de ei, Căci peste oamenii acei, Voi face ca să fi căzut Răul pe care l-au făcut.”


Întâi, când Domnul i-a vorbit Lui Osea, El i-a poruncit: „Du-te și cată-ți o soție, Cari curvă trebuie să fie. Copii, de-asemenea să-ți iei, Cari din curvie vor fi ei. Căci astă țară, negreșit, Mare curvie-a săvârșit, Când ea, pe Domnul, L-a lăsat!”


Ea zămisli încă o dată, Și astfel dobândi o fată. Domnul, atuncea, i-a vorbit, Lui Osea și i-a poruncit: „Fetei, un nume îi vei pune Și, „Lo-Ruhama”, îi vei spune. (Pentru că numele ce-l are Înseamnă „Cea fără-ndurare”.) Nu voi avea milă, defel, De casele lui Israel. N-am să le dau, iertarea Mea!


Întreg poporul – negreșit – Necredincios s-a dovedit Față de Domnul. Au avut Copii, care li s-au născut Doar din curvie. Sunt sortiți – Cu-averi cu tot – a fi-nghițiți De-o lună nouă. Să luați


Îngerul Domnului a stat, Atent și-apoi, a cuvântat: „Domn al oștirii, până când Mai zăbovești și n-ai de gând, Să areți milă și-ndurare Cetăților din Iuda, oare, Și-apoi Ierusalimului Și-asemenea poporului, De ai lăsat a Ta mânie Ca șaptezeci de ani să vie, Asupra lor să bântuiască?”


Ce fel de fapte faceți? Iată Că faceți, ca al vostru tată.” „Nu din curvie, noi suntem Născuți” – ei au răspuns – „Avem Un singur Tată: Dumnezeu!”


Privește bunătatea Lui, Precum și-asprimea Domnului: Asprime care s-a văzut Față de cei ce au căzut, Și bunătate, pentru tine – Dacă în ea te vei menține. Altminteri, fii încredințat Că o să fii, și tu, tăiat.


Deci, milă o să aibă El, De cine vrea și, tot astfel – După dorință – împietrește Pe cel pe care El voiește.


Că judecata se arată, Fără de milă, cu cel care N-a avut milă și-ndurare. Însă, prin mila dovedită, E judecata, biruită.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa