Osea 2:3 - Biblia în versuri 2014

³ De nu va face astfel, iată, Am s-o dezbrac în pielea goală, Fiind apoi – fără-ndoială – Precum a fost la început, În ziua-n care s-a născut. O fac s-ajungă o pustie. Pământ uscat are să fie, Pentru că iată, bunăoară, De sete, am s-o las să moară!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³ Altfel, o voi dezbrăca în pielea goală și o voi arăta așa cum era în ziua nașterii ei. O voi face asemenea unei pustii, o voi preface într-un pământ uscat și o voi omorî prin însetare.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Altfel, o voi dezbrăca de toate hainele și o voi arăta așa cum era în ziua nașterii ei. O voi face să fie ca un deșert; o voi transforma într-un pământ uscat și o voi omorî prin însetare!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Ziceți fraților voștri «Amí» și surorilor voastre «Ruháma»!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Altfel, o dezbrac în pielea goală, cum era în ziua nașterii ei, o fac ca o pustie, ca un pământ uscat, și o las să moară de sete!

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Ca să n‐o dezbrac goală și s‐o pun ca în ziua nașterii sale și s‐o fac ca o pustie și s‐o pun ca un pământ sec și s‐o ucid cu sete.

Osea 2:3 Mawu Ofanana

Exodul 17:3

Poporu-acela, chinuit De sete, iarăș’ a cârtit, Contra lui Moise, și a spus: „De ce-n pustie, ne-ai adus? De ce ai vrut ca să ieșim Noi, din Egipt? Ca să pierim De sete-aici, acum, cu toți, Cu turme, fii și cu nepoți?”

Isaia 33:9

Țara jelește, întristată. Plin de rușine se arată Libanul și adânc tânjește. Pustiu Saronul se vădește. Iată, frunza Basanului, Precum și a Carmelului, Se scutură și-ncet s-a dus.

Isaia 47:3

Ajunge-vei descoperită, Iar goliciunea-ți dezvelită Are să-ți fie-atunci și ea. Rușinea ți se va vedea. În răzbunarea Mea cea mare, Nimeni nu va avea cruțare.”

Isaia 64:10

Doamne, te rog, să iei aminte, Căci ale Tale cetăți sfinte Ajuns-au de a fi pustii. Sionul e pustiu, să știi. Ierusalimul e la fel, Căci pustiit este și el!

Ieremia 12:10

Păstorii vin, în număr mare, Și-Mi pustiesc via pe care Eu am sădit-o. Au călcat Ogorul Meu cel minunat – Cel care Îmi era plăcut – Și-ntr-un pustiu l-au prefăcut.

Ieremia 13:22

Și dacă întâmpla-se-va, Să-ți zici, în inimă, cumva, „De ce mi se întâmplă mie, Lucrul acesta?”, atunci ție Ți se va spune, negreșit: „Pentru că ai păcătuit! De-aceea, ți s-au ridicat Poalele hainelor, de-ndat’, Și-acum silit te pomenești, Călcâiele să-ți dezgolești.

Ieremia 13:26

De-aceea, iată ce îți zic: Poalele am să îți ridic, Astfel încât, a ta rușine Va fi văzută de oricine.

Ieremia 14:3

Trimiși de cei mari, la fântână, Cei mici cu vedrele în mână Se duc grăbiți, însă apoi, Vin fără apă înapoi. Vin rușinați și înroșiți Și sunt, pe cap, acoperiți.

Ieremia 17:6

Omul acela, negreșit, Este ca un nenorocit Care se află în pustie Și nici nu vede, nici nu știe Când fericirea se arată, Căci a lui casă-i așezată În locuri arse, pustiite, Care nu pot fi locuite, Într-un pământ sterp și sărat.

Ieremia 2:31

O, neam de oameni răi, luați Seama la Domnul și-ascultați Cuvântul Lui: „Am fost Eu, oare, Drept o pustie arzătoare, Pentru Israel, sau o țară Plină de-ntunecime-amară? De ce a zis poporul Meu: „Slobozi am fost noi, tot mereu, Și-ntotdeauna ne-a fost bine Nu vrem ca să venim la Tine!”?

Ieremia 2:6

Iată că ei n-au întrebat: „Unde e Cel ce ne-a scăpat Cari, de la Egipteni, din țară, Putut-a să ne scoată-afară? Unde e Domnul nostru, care Ne-a însoțit fără-ncetare, Printr-un pământ pustiu, uscat, De gropi umplut și însetat, În care moartea stăpânește Și nici un om nu locuiește?”

Ieremia 22:6

Căci Domnu-așa a cuvântat, Asupra casei de-mpărat, Din Iuda: „Să iei seama bine, Pentru că tu ești, pentru Mine, Asemeni Galaadului Și vârfului Libanului. Însă îți spun, adevărat: De nu Mă vei fi ascultat, În vremile de mai târziu, Te voi preface-ntr-un pustiu, Iar în cetate, nimenea Nu va mai îndrăzni să stea! Nu vor mai fi locuitori,

Ieremia 4:26

Mă uit apoi, către Carmel Și văd că-i un pustiu și el. Toate cetățile-s lovite Puternic și sunt nimicite Pe dată-n fața Domnului, Precum și a mâniei Lui!”

Ieremia 51:43

Cetățile-i, într-un târziu, Ajuns-au toate, un pustiu, Pământ uscat și pustiit, O țară de nelocuit, Un loc pe unde nimenea, Să treacă, nu mai îndrăznea.

Ieremia 51:5

Iată că nu sunt părăsiți Nici Iuda și nici Israel, De Dumnezeul lor, de Cel Cari este Domn al oștilor. Iată, țara Haldeilor E plină de nelegiuire Și e-ndreptată a ei fire În contra Sfântului pe care Neamul lui Israel Îl are.

Езекиел 16:22

În mijlocul răului care L-ai săvârșit fără-ncetare Și a curviilor făcute – Ce se vădeau nemaivăzute – N-ai vrut să-ți mai aduci aminte De vremile de dinainte – De tinerețea ta – când Eu Te-am întâlnit în drumul meu, Goală, pe câmpuri, părăsită Și-n al tău sânge tăvălită!

Езекиел 19:13

Acuma iat-o, în pustie Sădită-ajuns-a ca să fie, Într-un pământ uscat, în care, Loc, apa râului nu are.

Osea 13:15

Oricât e Efraim de tare Și-oricât de roditor el pare În mijlocul fraților lui, Tot vântul răsăritului, Asupra sa, are să vie, Căci stârnit fi-va din pustie, De către Domnul. Acel vânt Va trece peste-al său pământ. Izvoarele, îi va usca; Fântânile, îi va seca. Apoi, vasele-acelea care Sunt mai de preț și el le are Ținute bine-n visterie, De jaf ajunge-vor să fie.

Osea 2:10

Acum, îi voi descoperi Rușinea și o vor zări Ibovnicii, căci nimenea N-o va scăpa din mâna Mea.

Revelația 17:16

Coarnele care le-ai zărit – Precum și fiara – negreșit, Pe curvă, au să o urască Și-apoi, au să o pustiască, Lăsând-o goală. Toți acei Au să mănânce carnea ei, Iar restul, strâns va fi-ntr-un loc Și ars are să fie-n foc,

Judecători 15:18

Samson era foarte-nsetat Și-atunci, la Domnul, a strigat: „Tu Doamne, ai îngăduit Ăst lucru și-astfel a venit Această izbăvire mare, Prin mâna mea. Acum, vrei oare, Să mor, fiind de sete-nvins, Și-n felu-acesta să cad prins În mâinile celor din jur Cari, netăiați sunt, împrejur?”