Osea 2:23 - Biblia în versuri 201423 Am s-o sădesc, în timpu-acel, Pe Lo-Ruhama-n astă țară Și îndurare-i arăt iară. Lui Lo-Ami, am să-i zic Eu: „Iată, tu ești poporul Meu!”, Iar el, să Îmi răspundă, are: „Ești Dumnezeul meu, Cel mare!” Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească23 O voi semăna pentru Mine Însumi în țară! De Lo-Ruhama voi avea milă! Lui Lo-Ammi îi voi spune: «Tu ești poporul Meu!», iar el Îmi va răspunde: «Dumnezeul meu!»“. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201823 O voi planta în țară pentru Mine personal! Și astfel, o voi iubi pe aceea care nu era iubită! Celui care nu era poporul Meu, îi voi spune: «Tu ești poporul Meu!»; iar el Îmi va răspunde: «Dumnezeul meu!»” Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202023 În ziua aceea voi răspunde – oracolul Domnului – voi răspunde cerului, iar el va răspunde pământului. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu23 Îmi voi sădi pe Lo-Ruhama în țară și-i voi da îndurare; voi zice lui Lo-Ami: ‘Tu ești poporul Meu!’ Și el va răspunde: ‘Dumnezeul meu!’” Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193123 Și o voi semăna pentru mine în țară și voi avea milă de care n‐a căpătat milă și voi zice celor ce nu erau poporul meu: Tu ești poporul meu! Și ei vor zice: Dumnezeul meu! Onani mutuwo |
Atunci doar, lepăda-voi Eu, Pe Iacov și pe robul Meu – Pe David – și nu voi avea Grijă, ca înaintea Mea, Sămânța lor mereu să fie, Pe scaunul cel de domnie Ce-i al stăpânitorilor Puși peste-al lui Avram popor, Peste al lui Isac și apoi Peste-al lui Iacov. Înapoi, I-aduc pe cei ce se vădesc Prinși de război și-i izbăvesc. În acest fel, de mila Mea, Parte – mereu – ei vor avea!”
În urmă, toți aceia care Vor rămânea, dintre popoare, Au să se-ndrepte către voi, Căci la Ierusalim, apoi – An după an – ei au să vină Ca împreună toți să țină A corturilor sărbătoare Și să-I aducă închinare Celui care e așezat Pe scaunul de împărat, Drept Împărat al tuturor, Precum și Domn al oștilor.
Iată că de la răsărit Și-apoi până la asfințit, Mare Se-arată al Meu Nume Și, pretutindenea în lume, Tămâie, oamenii jertfesc Și al Meu Nume Îl cinstesc Cu daruri de mâncare date Ce se vădesc a fi curate, Căci mare e Numele Meu, Între popoare, tot mereu” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.