Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 2:19 - Biblia în versuri 2014

19 După aceea, Eu voiesc, Cu Mine, să o logodesc Și-astă logodnă o să fie Făcută pentru veșnicie. Prin bunătate, Eu voiesc, Cu Mine, să o logodesc, Prin judecată, îndurare Și prin neprihănire mare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

19 Te voi logodi cu Mine pe vecie, te voi logodi cu Mine prin dreptate și prin judecată, prin îndurare și prin milă.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin dreptate și prin judecată, prin bunătate și prin milă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 Voi îndepărta numele Baálilor din gura ei și nu se vor mai aminti numele lor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate și îndurare;

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

19 Și mi te voi logodi în veac; da, mi te voi logodi în dreptate și în judecată și în bunătate și în îndurări.

Onani mutuwo Koperani




Osea 2:19
27 Mawu Ofanana  

Credincioșia, bunătatea Se întâlnesc. Apoi dreptatea, Precum și pacea cea plăcută Se întâlnesc și se sărută.


Sionul fi-va mântuit Prin judecată, iar acel Care se va întoarce-n el, La Dumnezeu va fi primit Și prin dreptate mântuit.


În vremea ‘ceea, întărirea Are a-ți fi neprihănirea. Să izgonești neliniștea Și spaimele de-asemenea, Căci de nimic, în acea vreme, Nu vei avea tu a te teme.


Al tău bărbat, îndurător, E Cel ce-ți este Făcător. „Domnul”, e Numele ce-L poartă Și îți va da o altă soartă. El e al tău ocrotitor, Căci îți e Răscumpărător. El este Sfântul Cel pe care Neamul lui Israel îl are. E, „Dumnezeu”, Numele-I Sfânt – Cel al întregului pământ.


Domnul a hotărât apoi, Ca să te cheme înapoi, Ca pe-o femeie părăsită A căre-i inimă-i zdrobită, Ca pe-o nevastă-n floarea vieții Din anii buni ai tinereții, Care fusese izgonită, Dar – înapoi – este primită. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”


De vei jura și-ai să rostești „Viu este Domnul, ne-ncetat!” Și drept te vei fi arătat, Cu adevăru-mpodobit – Precum e cel neprihănit – Atuncea, neamurile toate, În El, sunt binecuvântate Și vor ajunge-n acest fel De-a se făli, apoi, cu El.


Atuncea când Eu am trecut Pe lângă tine, am văzut Că îți venise vremea-n care, Fiorul dragostei apare. Eu, peste tine, mi-am întins Haina și astfel te-am cuprins Cu poala ei. Te-am învelit Cu ea și ți-am acoperit Întreaga-ți goliciune-ndat’. Apoi, credință ți-am jurat Și am făcut un legământ, Cu tine” – zis-a Domnul Sfânt – „Prin care Mie, Mi te-ai dat!


N-am să-Mi ascund Fața de ei, Căci peste oamenii acei, Eu am să torn din Duhul Meu” – Spusese Domnul Dumnezeu.


Am să le vindec vătămarea Adusă de neascultarea Ce-au arătat-o, ne-ncetat! Îi vor iubi, cu-adevărat, Căci de la ei s-a abătut Mânia care M-a umplut!


Iuda și de-asemenea Ierusalimul vor avea Locuitori cari au să vie Din neam în neam și pe vecie Acolo au să poposească Și-acolo au să locuiască.


Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „În ziua ‘ceea, Eu voiesc, Din toată țara să-i stârpesc Pe idoli, căci de peste fire, Voi șterge a lor amintire. Prorocii mincinoși din țară, Am să îi scot atunci afară. De-asemeni, duhul necurat, Din țară, fi-va alungat.


Mireasa este-a mirelui; Prietenul acestuia, Ce bucurie va avea, Că șade-alăturea de mire, Putând s-asculte-a sa vorbire! Acum, această bucurie Care îmi este dată mie – Aflați dar – că este deplină Și, veșnic, ea are să țină.


Tot astfel – frații mei – și voi, Prin trupul lui Hristos, apoi, Față de Lege, ați murit Și-atuncea voi ați devenit Ai altuia – ai Celui Sfânt, Cari înviat-a din mormânt – Ca astfel, pentru Dumnezeu, Roade s-aduceți, tot mereu.


Căci sunt gelos, pe voi, dar ea – Adică, gelozia mea – E după voia Domnului, Pentru că eu – în fața Lui – Cu un bărbat, v-am logodit Și-n acest fel, v-am pregătit Ca să vă-nfățișez, pe voi, În fața lui Hristos apoi, Ca pe-o fecioară, prea curată.


Apoi, din cer, văzut-am eu, Cum vine, de la Dumnezeu, Cetatea sfântă – care știm Că e noul Ierusalim – Ca o mireasă-mpodobită, Pentru al ei bărbat, gătită.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa