Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 13:3 - Biblia în versuri 2014

3 De-aceea, fi-va a lor viață, Ca norul cel de dimineață, Ca roua care e zvântată, Ca pleava cea de vânt purtată, Ca fumul care a ieșit Din horn și-apoi s-a risipit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 De aceea vor fi ca norul de dimineață și ca roua care dispare devreme, ca pleava suflată de furtună în arie și ca fumul care iese din horn.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Din această cauză, vor fi ca ceața de dimineață și ca roua care dispare devreme. Vor fi suflați de vânt ca pleava în terenul agricol și ca fumul care iese pe coș.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 De aceea, ei vor fi ca norul de dimineață și ca roua din zori care se duce, ca pleava pe care o poartă vântul din arie și ca fumul [care iese] din fereastră.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 De aceea vor fi ca norul de dimineață, ca roua care trece repede, ca pleava suflată de vânt din arie, ca fumul care iese din horn.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 De aceea vor fi ca norul de dimineață și ca roua de dimineață care trece, ca pleava spulberată cu vârtej din arie și ca fumul din zăbrele.

Onani mutuwo Koperani




Osea 13:3
11 Mawu Ofanana  

Făcându-i pai, luat de vânt, Și pleavă, de vârtej, purtată.


Mă îngrozesc când îmi văd slava Cum spulberată mi-e, ca pleava În vânt, cum ca un nor – cu ea – Se duce fericirea mea.


Altă soartă-au pe pământ: Sunt ca pleava ce-a fost strânsă Și-apoi risipită-n vânt.


Cum este fumul dus de vânt, Tu-i risipești pe cei ce-Ți sânt Vrăjmași. Cum se topește-n foc Ceara, pier și cei răi, pe loc, Din fața Domnului. Dar cei


Iată, sunt multe neamuri cari Mugesc ca niște ape mari… Când sunt de Dumnezeu mustrate, Departe fug, înspăimântate. Luate zgomotele sânt, Cum de suflarea unui vânt E pleava de pe munți purtată, Sau cum țărâna-i spulberată De un vârtej de vânt stârnit.


Atunci, argint, aur, aramă Și fier și lut – de bună seamă – Ajuns-au toate, dintr-odată, Precum e pleava vânturată, În arie, în timp de vară. Vânturi porniră și suflară Peste acel chip prăbușit, Încât nimic nu s-a găsit, În urmă, din chipul acel. Dar piatra care-a dat în el – Și care-apoi l-a sfărâmat – A tot crescut, neîncetat. Un munte mare s-a făcut Și-ntreg pământul l-a umplut.


Ce să fac, oare, pentru voi, Iudo și Efraime-apoi? Evlavia-n a voastră viață E ca un nor de dimineață, E ca și roua-n câmpuri stând, Care va trece încurând.


Până când nu se împlinește Asupră-ți hotărârea dată – Ca pleava trece vremea, iată – Până nu vine ziua Lui, Ziua mâniei Domnului!


Semănăturile-au să fie Bune, iar vița cea de vie Și câmpul vor da rod bogat, Căci roua le va fi udat. Aceste lucruri, arătate, Cu toate au să fie date – Atunci – la astă rămășiță Din al poporului vost’ viță.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa