Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 11:4 - Biblia în versuri 2014

4 I-am tras cu funii pământești – Cu legături ce-s omenești – I-am tras cu frânghia pe care Numai iubirea o mai are, Iar pentru ei M-am arătat A fi Cel cari le-a ridicat Jugul cel greu ce l-au avut, Pe cari în gură l-au ținut. Asupra lor M-am aplecat Și de mâncare Eu le-am dat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 I-am tras cu funii omenești, cu legături de dragoste. Am fost pentru ei asemenea celor ce-și ridică până la obraji copiii, și M-am aplecat spre ei ca să-i hrănesc.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 I-am tras cu funii omenești: cu legături de dragoste. M-am comportat cu ei ca aceia care ridică jugul de pe umeri; și M-am aplecat spre ei ca să îi hrănesc.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Cu legături omenești îi trăgeam, cu corzi de iubire. Am fost pentru ei precum cei care îi ridică jugul pe umeri, deși eu mă înclinam asupra lor ca să-i hrănesc.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 I-am tras cu legături omenești, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lângă gură. M-am plecat spre ei și le-am dat de mâncare.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 I‐am tras cu legături de om, cu funii de iubire. Și le‐am fost ca cei ce ridică jugul de pe grumajii lor și le‐am dat să mănânce încet.

Onani mutuwo Koperani




Osea 11:4
14 Mawu Ofanana  

El Îmi e fiu și îi sunt Tată. De face rău, îl pedepsesc Și cu nuiaua, îl lovesc. Nuiaua fi-va omenească, Iar lovituri ce-o să primească, Tot omenești s-or arăta.


Apoi, poporul a cerut Carne, iar Domnul a făcut Să cadă prepelițe-ndat’. Pâine, din cer, El i-a mai dat.


Moise a zis poporului: „Iată porunca Domnului: „Să se păstreze un omer, Umplut cu mana cea din cer, Pentru urmași, ca ei să știe Ce pâine v-am dat în pustie, Ca să aveți ce să mâncați, După ce-ați fost eliberați Din al Egiptului ținut.”


Ia-mă cu tine! Să plecăm! Haidem acum, să alergăm! În camerele din palat, Mă duce al meu împărat… Acolo, noi, eu știu prea bine Că, ne vom bucura, de tine. Vom lăuda, fără-ncetare, Neprețuita-ți dezmierdare, Mai mult decât e lăudat Vinul ce-l bem! Am cugetat Cum că pe drept tu ești iubit.


Când în necaz ei s-au găsit, În ajutor El le-a sărit, Iar Îngerul care-i aflat În fața Lui, neîncetat, Venit-a și i-a mântuit. Din dragoste, El a venit Apoi, și i-a răscumpărat, Căci din vechime i-a purtat.


N-a cunoscut că Eu eram Acela cari, grâu, îi dădeam; Must, de la Mine-a căpătat, Iar untdelemn tot Eu i-am dat. Cu toate-acestea, am văzut Că aurul ce l-a avut Și-argintul pa cari i l-am dat, Lui Bal, în urmă, le-nchinat.


Din al Egiptului ținut, Eu v-am luat și v-am făcut Liberi să fiți, pentru că Eu Vă voi fi Domn și Dumnezeu. Din jug, Eu v-am eliberat Și capul, vi l-am ridicat.”


De pe pământ, am să fiu Eu, Oameni, am să atrag, mereu.”


Pe toți ne strânge – ne-ndoios – Mereu, iubirea lui Hristos. În felul nostru, noi gândim Și, de aceea, socotim Că dacă Unul a murit Pentru toți ceilalți, negreșit, Și ceilalți au pierit apoi.


La fel făcut-a Dumnezeu: El l-a călăuzit, mereu – Singur fiind – pe-al Său popor. N-a existat, în jurul lor, Vreun dumnezeu străin, căci El – Doar Dumnezeu – a fost Acel Cari l-a vegheat, necontenit.


Unt de la vaci, lapte de oi, Grăsimea mieilor apoi Și a berbecilor pe care, Pe-al său cuprins, Basanu-i are Și-apoi grăsimea țapilor Și-a grâului ogoarelor, Poporul a mai căpătat. Iar de băut, Domnul a dat, Vinul, pentru al Său popor, Cari sânge-i al strugurilor.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa