Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Osea 11:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Când era tânăr Israel, Eu îl iubisem mult, pe el Și din Egipt, atuncea, Eu Chematu-l-am pe fiul Meu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 „Când Israel era doar un copil, îl iubeam și l-am chemat pe fiul Meu din Egipt.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 „Atunci când Israel era doar un copil, îl iubeam; și Mi-am chemat fiul din Egipt!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Când era tânăr Israél, îl iubeam și din Egipt l-am chemat pe fiul meu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 „Când era tânăr Israel, îl iubeam și am chemat pe fiul Meu din Egipt.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Când Israel era tânăr, l‐am iubit și am chemat pe fiul meu din Egipt.

Onani mutuwo Koperani




Osea 11:1
18 Mawu Ofanana  

Din tinerețe, negreșit, Destul eu fost-am asuprit! Să spună-ntregul Israel, Dacă nu s-a-ntâmplat astfel!


„Voi toți, acuma, ați văzut Ceea ce Domnul a făcut Egiptului, cum v-am purtat Și cum, pe munte, v-am urcat, Pe-aripi de vultur, pân’ la Mine.


Atunci, lui Faraon, să-i spui: „Ascultă vorba Domnului: „Israel este fiul Meu, Întâi născut. De-aceea, Eu,


Să îți vorbesc, acuma, viu Și-ți spun: „Lasă-l pe al Meu fiu Să plece, ca să Îmi slujească! Dacă nu faci să se-mplinească Dorința Mea, precum am vrut, Atunci pe-ntâiul tău născut Îl voi ucide, negreșit!” Când Domul, vorba, a sfârșit,


Află dar, că te prețuiesc Și pentru că Eu te iubesc, Am să dau oameni pentru tine. De-asemenea, ia seama bine, Popoarele la schimb vor sta, Căci le dau pentru viața ta.


„Mi-am părăsit casa și iată, Și moștenirea, totodată. Mi-am dat iubita la acei Ce se vădeau dușmani ai ei.


„Du-te-n Ierusalim și spune Cuvintele ce le voi pune În gura ta, iar către el, Să strigi apoi, în acest fel: „Așa vorbește Dumnezeu: „Aminte încă, Mi-aduc Eu De dragostea ce o aveai Când încă tânără erai, Când logodită te-ai aflat Și în pustie M-ai urmat, Într-un pământ neroditor, Nesemănat, neprimitor.


În mijlocul răului care L-ai săvârșit fără-ncetare Și a curviilor făcute – Ce se vădeau nemaivăzute – N-ai vrut să-ți mai aduci aminte De vremile de dinainte – De tinerețea ta – când Eu Te-am întâlnit în drumul meu, Goală, pe câmpuri, părăsită Și-n al tău sânge tăvălită!


Însă atunci, Eu am venit Pe acel câmp și te-am zărit, Zăcând acolo, părăsită, În al tău sânge tăvălită, Și-am zis: „Deși se tăvălește În sânge, iat-o că trăiește!” Ți-am spus, atuncea: „Să trăiești, Chiar dacă-n al tău sânge, ești!”


Iată ce va aduce-apoi Betel, din pricină că voi, Peste măsură, ați vădit Că răutăți ați săvârșit. Când zorii au să se ivească, Are ca să se isprăvească Cu cel care e așezat În Israel, ca împărat!”


Dar de la Egipteni din țară, Printr-un proroc l-a scos afară Domnul, pe neamul Israel Și prin proroc l-a păzit El.


Și totuși, află dar că Eu Sunt al tău Domn și Dumnezeu, Din vremurile de-nceput – Din al Egiptului ținut – Și pân’ acum. Am să fac dar, În corturi să locuiești iar, Ca-n zilele acelea care Erau zile de sărbătoare!


Dar de la Egipteni, mereu, Eu îți sunt Domn și Dumnezeu, De-atunci de când, din a lor țară, De Mine ai fost scos afară. Nu este, în afara Mea, Nimeni să poată ca să dea Vreo mântuire, tuturor, Căci Eu, doar, sunt Mântuitor.


Acolo, îi voi da-napoi Viile ei și fac apoi, Din valea care e chemată Acor, o ușă îndreptată Către nădejde. Cât va sta Acolo, iarăși va cânta, Ca și când tânără se-aflase Și din Egipt abia scăpase.


Domnul din ceruri a venit Și-a cuvântat: „Eu v-am iubit! Cu toate-acestea, însă voi Mereu veniți zicând apoi: „Cum ne-ai iubit?” Dar Iacov n-are, Drept frate-al său pe Esau, oare?”– A-ntrebat Domnul. „Totuși Eu, Pe Iacov, l-am iubit mereu,


Acolo, ei au locuit Cât timp Irod a viețuit, Pentru-a-mplini ce era scris De-acel proroc care a zis: „Pe Fiul Meu, Eu L-am chemat, Azi, din Egipt”. Când, înșelat,


Da, ne-ncetat – pentru popoare – Domnul – mereu – iubire, are. În mâinile lui Dumnezeu, Sfinții se vor afla, mereu; Căci ei au stat în așteptare, La ale Domnului picioare Și-apoi, cuvântul Domnului, Ei l-au primit, din mâna Lui.


Nu pentru numărul vost’ mare, V-a ales El, dintre popoare, Căci între ele, voi – vă zic – Sunteți poporul cel mai mic. Domnul, de voi, S-a alipit,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa