Numeri 33:53 - Biblia în versuri 2014

⁵³ Luați dar, țara-n stăpânire, Căci e a voastră moștenire. Ea e moșia ce-o primiți. Intrați în ea, s-o locuiți!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵³ Luați țara în stăpânire și locuiți în ea, căci Eu v-am dat țara aceasta ca s-o stăpâniți.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵³ Luați acest teritoriu în proprietatea voastră și stabiliți-vă în el; pentru că Eu v-am dat această țară ca moștenire.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵³ Să luați țara în stăpânire și să locuiți în ea! Căci eu vă dau țara ca să o moșteniți.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵³ Să luați țara în stăpânire și să vă așezați în ea, căci Eu v-am dat țara aceasta ca să fie moșia voastră.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵³ Și să puneți stăpânire pe țară și să locuiți în ea, căci vouă v‐am dat țara ca s‐o stăpâniți.

Numeri 33:53 Mawu Ofanana

Geneza 15:7

Domnul i-a zis: „Eu, Domnul sânt! Eu doar, după al Meu cuvânt, Te-am scos din Ur și din Haldeea. Când ai plecat din țara ‘ceea, Ți-am spus să-ți iei tot, și nevasta Pentru că-ți dau țara aceasta.”

Psalmi 115:16

Iată că cerurile sânt Doar ale Lui, dar ăst pământ L-a dăruit El tuturor Feciorilor oamenilor.

Daniel 4:17

Această hotărâre dată Asupra lui, a fost luată Acum, în sfatul străjilor, Căci înaintea sfinților, La cale a fost pusă ea, Pentru că-n acest fel se vrea Să știe cei vii care sânt Pe fața-ntregului pământ, Căci Cel Prea-Nalt Se dovedește – Neîncetat – că stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor Și că necontenit va face, Cu ele, după cum Îi place, Punând în fruntea lor să stea Pe-acela pe care îl vrea, Căci îl înalță, ne-ndoios, Pe omul cel de mai de jos!”

Daniel 4:25

De-aceea, trebuie să știi Că izgonit tu ai să fii, Din mijlocul oamenilor. Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde, din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi. De roua cerului, udat Ai să fii tu, neîncetat, Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Că Cel Prea-Nalt Se dovedește A fi cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor Și că necontenit va face, Cu ele, după cum Îi place, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea.

Daniel 4:32

De-aceea, iată, te vestesc Că am ca să te izgonesc Din mijlocul oamenilor! Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Căci Cel Prea-Nalt se dovedește A fi Cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea!”

Matei 20:15

Sau, oare, nu-mi e-ngăduit Să fac ce vreau, cu ce-i al meu? Ori nu cumva, pentru că eu Sunt bun, ești tu, acuma, rău, Căci bolnav este ochiul tău?”

Deuteronom 11:31

Peste Iordan veți trece voi, În stăpânire să luați Țara pe care-o căpătați – De la al vostru Dumnezeu – Ca să ședeți în ea, mereu.

Deuteronom 17:14

„Când vei intra în țara care, Domnul – să ți-o dea ție – are, Când te vei așeza în ea, Când locuință vei avea Și ai să zici: „Un împărat, Vreau, peste mine, așezat, Așa precum au, bunăoară, Popoarele cari mă-nconjoară”,

Deuteronom 3:18

Astă poruncă v-am dat eu, Atuncea: „Domnul Dumnezeu, Țara vi-o dă, s-o stăpâniți. La luptă dar, voi să porniți. Pe toți bărbații de război Să-i înarmați, iar ei, apoi, Să se așeze-n fruntea lui – Adică a poporului – Ca să se lupte-n acest fel, Lângă întregul Israel.

Deuteronom 32:8

Când Cel Prea ‘Nalt a dăruit – Precum cu cale a găsit – O moștenire, tuturor – Parte făcând neamurilor – Pe oameni, El i-a despărțit Și în popoare i-a-mpărțit; A așezat hotarul lor – Pământul oricărui popor – Gândind la numărul pe care Neamul lui Israel îl are,

Deuteronom 7:17

Poate că-n inimă vei spune: „Cum pot eu oare, a mă pune Cu neamurile-acestea cari, Pe lângă mine, sunt mai mari? Cum pot eu, să le izgonesc, Din țara pe care-o primesc?”

Iosua 1:6

Te-mbărbătează, te-ntărește, Căci tu ești cel cari trebuiește Ca să îi dea, ăstui popor, Țara pe cari, părinților, Eu le-am jurat, de mult, odată, Că are să le fie dată.

Iosua 21:43

Domnul a dat, în acest fel, Copiilor lui Israel, Țara aceea minunată, Așa cum a jurat, odată, Când le-a vorbit celor pe care, Israelul, părinți, îi are.

Iosua 23:5

Dar Domnul vostru, negreșit, O să le izgonească-apoi, Ca țara s-o stăpâniți voi.