Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Numeri 32:23 - Biblia în versuri 2014

23 Dar dacă n-o să împliniți Ceea ce-ați spus, atunci să știți Că, vinovați, vă faceți voi, Față de Dumnezeu și-apoi, Păcatul ce l-ați săvârșit Vă va ajunge, negreșit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

23 Dar, dacă nu veți face așa, atunci veți păcătui înaintea Domnului și puteți fi siguri că păcatul vostru vă va ajunge.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 Dar dacă nu veți proceda așa, veți păcătui înaintea lui Iahve; și vă asigur că în niciun caz nu veți putea evita consecințele păcatului vostru!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 Dar dacă nu faceți așa, păcătuiți împotriva Domnului. Și să știți că păcatul vostru vă va ajunge!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 Dar, dacă nu faceți așa, păcătuiți împotriva Domnului și să știți că păcatul vostru vă va ajunge.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

23 Dar dacă nu veți face aceasta, iată ați păcătuit împotriva Domnului și să știți că păcatul vostru vă va afla.

Onani mutuwo Koperani




Numeri 32:23
21 Mawu Ofanana  

Cei ce-n Sodoma locuiau, Plini de păcate se vădeau. În acel loc, nu s-a găsit Un om măcar, neprihănit, Să facă voia Domnului Și să urmeze calea Lui.


De faci doar bine, negreșit, Oricând bine vei fi primit. De faci rău, fii încredințat Cum că pândit ești de păcat! El, chiar la ușă, stă ascuns Și-ndată-n casă ți-a pătruns. Dorința lui te urmărește; Dar fii atent și-l stăpânește!”


Iuda a zis: „Ce mai putem, În apărare, să spunem? Ce am putea să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptățim? Nelegiuirea săvârșită De noi, a fost descoperită De Domnul. Ce să mai spunem, Decât că robii tăi suntem, Și noi și fratele mai mic? De spus, nu mai avem nimic.”


Eu, încă, slab m-am dovedit, Cu toate că am dobândit Ungerea cea împărătească Ce trebuia să mă-ntărească, Iar ai Țeruei fii – văd bine – Sunt prea puternici, pentru mine. Aceluia care-a făcut Răul pe care l-am văzut, Să-i răsplătească Dumnezeu, Doar după fapta lui, mereu!”


Domnul, atunci când o să vadă, Va face, sângele să cadă, Peste Ioab în acest fel, Pentru că el a fost acel Care cu sabia-a lovit, Pe doi bărbați ce s-au vădit Și drepți și mult mai buni să fie Decât e el, fără să știe – Nimica – David, al meu tată. El l-a ucis – cum știi – odată, Pe Abner – al lui Ner fecior – Conducătorul oștilor Lui Israel. De-asemenea, El l-a ucis cu sabia, Și pe Amasa – pe cel care Oastea lui Iuda-n frunte-l are. Ieter fusese al său tată.


Sângele lor – și totodată Și-al lui Ioab – asupra lui Să cadă-n veacul veacului, Și peste toți acei pe care, Urmași în casa lui îi are. Dar David izbăvit să fie, Iar al său scaun de domnie Să aibă pace, tot mereu, De la al nostru Dumnezeu.”


Dacă voi zice: „Negreșit, De beznă fi-voi învelit”, Iată că bezna cea deplină Se va preface în lumină!


Aceia cari mincinoși sânt, Nu au tărie pe pământ. Supus nenorocirilor, E cel care-i asupritor. Doar de necazuri, parte are, Și ele-l duc către pierzare.


Nelegiuirile făcute, În fața Ta, sunt cunoscute. Păcatele noastre, ascunse, De-a Ta lumină sunt pătrunse.


Pe cei care păcătuiesc, Nenorociri îi urmăresc; Însă toți cei neprihăniți, Cu fericire-s răsplătiți.


Nu știi? Oare n-ai auzit? Neprihănitul se ridică De șapte ori, chiar dacă pică! Însă cei răi se prăbușesc: Nenorocirile-i zdrobesc!


Cel rău nu poate-a se desface, Prins chiar de-a lui nelegiuire. Păcatul său, în stăpânire Are să-l țină, strâns legat.


Vai, de acel care e rău, Căci parte are-n lucrul său, De roadele faptelor lui, Care sunt ale răului!


Fărădelegile, pe care Le-am făptuit fără-ncetare, În a Ta față se găsesc. Păcatele mărturisesc Despre călcările de lege. La fel, a noastră făr’delege Este cu noi, necontenit, Și știm ce rele-am făptuit.


S-au străduit și au făcut Tot ce-au gândit și au crezut Că este bine, iar apoi, „Să îl aleagă, dintre noi, Sorții, pe cel ce-i cel vinovat!” – Ziseră când seama și-au dat Că în zadar li-e truda toată, Căci multă vreme n-au să poată, Pe ape, vasul să și-l țină. Au tras la sorți și-ntreaga vină Pentru furtună, a căzut


Mare necaz și strâmtorare Veni-va, peste fiecare, Peste cei cari se dovedesc Precum că rele săvârșesc: Întâi, Iudeul e lovit, Iar apoi Grecul, negreșit.


De-aceea, spun, dragii mei frați: Nimica, să nu judecați, Mai înainte ca să vie Al nostru Domn, care-o să știe Ca lucrurile nepătrunse Și-n întuneric bine-ascunse, Cum să le facă și să vină, Să se arete, în lumină. El va descoperi apoi, Și gândurile-ascunse-n voi, Iar de la Dumnezeu, să știți, Că laude, o să primiți.


Apoi, au fost ai ei bărbați Aleși, la fel: cel ce-a ieșit La sorți, Acan, era numit. Tată, pe Carmi, îl avea, Pe Zabdi și de-asemenea Și pe Zerah. Precum se știe, Din a lui Iuda seminție, Se pogora Acan acel, În tabăra lui Israel.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa