Numeri 32:22 - Biblia în versuri 2014

²² Și dacă veți veni apoi, În locu-acesta, înapoi – Doar după ce acel pământ Supus va fi Domnului Sfânt – Atuncea nu o să se țină, În seama voastră, nici o vină, Și-acest ținut ce îl doriți, O să puteți să-l stăpâniți, Mereu, în fața Domnului, Păziți fiind, de brațul Lui.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² și dacă vă veți întoarce numai după ce țara va fi adusă sub stăpânirea Domnului, atunci veți fi fără vină înaintea Domnului și înaintea lui Israel, iar teritoriul acesta va fi proprietatea voastră înaintea Domnului.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Dacă vă veți întoarce numai după ce țara va fi subordonată lui Iahve, atunci veți fi fără vină înaintea Lui și înaintea lui Israel; iar acest teritoriu va fi proprietatea voastră înaintea lui Iahve.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² și țara va fi supusă înaintea Domnului, și abia după aceea vă veți întoarce, veți fi nevinovați înaintea Domnului și înaintea lui Israél: țara aceasta va fi a voastră ca moștenire înaintea Domnului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² și dacă vă veți întoarce înapoi numai după ce țara va fi supusă înaintea Domnului, atunci veți fi fără vină înaintea Domnului și înaintea lui Israel, și ținutul acesta va fi moșia voastră înaintea Domnului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² și țara va fi supusă înaintea Domnului, și după aceea vă veți întoarce înapoi, veți fi nevinovați față de Domnul și față de Israel și țara aceasta va fi stăpânirea voastră înaintea Domnului.

Numeri 32:22 Mawu Ofanana

2 Samuel 3:28

David, atunci când a aflat, A glăsuit: „Nevinovat Sunt eu și-a mea împărăție – Față de Domnul – pe vecie, Pentru acest sânge vărsat! Eu, numai astăzi, am aflat Cum că ucis a fost Abner, Cel care, fiu, îi e, lui Ner.

Psalmi 78:55

Cum neamuri, El a izgonit Din fața lor și-a împărțit Țara, s-o ia în stăpânire Spre a rămâne moștenire A semințiilor pe care Neamul lui Israel le are.

Levitic 14:34

„Atuncea când o să intrați În Canaan, când o să stați În țara de cari aveți știre Că vă voi da-o-n stăpânire, De cumva întâmpla-se-va, Pe-o casă, să trimit, cumva, O rană care se vădește A fi de lepră, trebuiește

Numeri 32:21

De treceți dar – Iordanul – voi, Luptând în fața Domnului, Spre-a izgoni dușmanii Lui,

Deuteronom 3:20

Până când Domnul va fi dat, Și pentru-ai voștri frați, odihnă – Precum și voi primit-ați tihnă – Și vor lua în stăpânire, Țara pe care, moștenire, Domnul le-o dă – cum are-n plan, De mult – dincolo de Iordan. După aceea, înapoi, Aveți a vă întoarce voi, Deci la a voastră moștenire Ce ați primit-o-n stăpânire.”

Iosua 1:15

Până când le va da odihnă Domnul, și au să aibă tihnă – La fel precum aveți și voi – În țara lor. Abia apoi, Vă veți întoarce-n țara care Aflată-i spre soare răsare, În astă parte de Iordan, S-o stăpâniți, cum vă e-n plan.”

Iosua 10:30

Domnul, în mâna lor, a dat Cetatea, iar oamenii ei, Prin ascuțișul sabiei Au fost trecuți. N-a fost cruțat Nici chiar al Libnei împărat. N-a avut nimenea scăpare, Ci a pierit orice suflare. Toate ființele aflate, Pe vremea ‘ceea, în cetate, Lovite-au fost și au pierit Cu mic cu mare, negreșit. Cu cel ce fost-a împărat Atunci, la Libna, s-a-ntâmplat Asemeni celui ce ședea La Ierihon și-mpărățea.

Iosua 10:42

De către Iosua, luați, Au fost ai țării împărați – Precum și-ntreg ținutul lor – Pentru-al lui Israel popor. Lucrul acesta s-a-ntâmplat, Pentru că Domnul a luptat, Atunci, alăturea de el, Pentru întregul Israel.

Iosua 11:23

Deci Iosua, mâna, a pus Pe toată țara, cum a spus Domnul, prin Moise. Apoi el, Copiilor lui Israel, A dăruit-o-n stăpânire, Ca să le fie moștenire, Iar fiecare a primit Partea ce i s-a cuvenit Ca stare și ca seminție. Domnu-a făcut apoi, să vie Un timp de tihnă, negreșit, În care țara a găsit Odihna binecuvântată Cari doar prin pace este dată.

Iosua 13:8

Toată-a lui Ruben seminție Și a lui Gad – precum se știe – Cu jumătate dintre case Din seminția lui Manase, Au căpătat ca moștenire Și au luat în stăpânire, Ținutul care s-a aflat Peste Iordan, desfășurat În zare, către răsărit. Ei, de la Moise, l-au primit, Cari este rob al Domnului.

Iosua 18:1

A lui Israel adunare La Silo-a stat, în așteptare Și-acolo fost-a așezat Al întâlnirii cort, de-ndat’. Supus, întreg cuprinsul țării Se întindea în largul zării.

Iosua 2:19

Dar dacă unul dintre ei – Deci dintre oamenii acei Care, la tine, au să fie – Iese afară, să se știe Că al său sânge va cădea Pe capul său, căci nimenea, Dintre ai noști’, nu-i vinovat De moartea celui ce-a plecat. Dar dacă cineva, din noi, Va pune mâna mai apoi, Pe unul din aceia care La tine și-au aflat scăpare, Sângele lui, o să se vadă Că peste noi are să cadă.

Iosua 22:4

Acum – când Domnu-a dat odihnă Fraților voștri, și au tihnă – A venit vremea ca și voi Să vă întoarceți înapoi, La corturile voastre-acum. Deci pregătiți-vă de drum Și-apoi, plecați nestingheriți, În țara ce o stăpâniți Peste Iordan, precum ați vrut Când, de la Moise, ați cerut Ca să vi-o dea drept moștenire Și s-o luați în stăpânire.

Iosua 22:9

Fiii lui Ruben, cu Manase – Cu jumătate dintre case – Și cu cei ce erau din Gad, Se-ntoarseră în Galaad, În partea lor de moștenire, Dată de Moise-n stăpânire. Ei au lăsat, în urma lor, Pe al lui Israel popor, La Silo – în ținutul lui, Din țara Canaanului. Totul fusese împlinit, Așa precum Domnu-a dorit, Atuncea când de vorbă-a stat, Cu Moise și, porunci, i-a dat.