Numeri 31:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Printre cei morți, se numărau Și cei care împărățeau Peste-al lui Madian popor. Iată acum, numele lor: Evi, Rechem și apoi Țur, Iar la sfârșit Reba și Hur – Ei sunt cei cinci care ședeau, În Madian, și-mpărățeau. Balaam – feciorul lui Beor – Căzut-a-n rândul morților.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁸ Alături de cei uciși se aflau și cei cinci regi ai Midianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba. Au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Împreună cu cei care au fost omorâți, erau și cei cinci regi ai Midianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba. Israelienii au omorât cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ I-au omorât pe regii lui Madián împreună cu toți cei căzuți ai lor: pe Eví, pe Réchem, pe Țur, pe Hur și pe Réba, cei cinci regi ai lui Madián. L-au ucis cu sabia și pe Balaám, fiul lui Beór.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ Împreună cu toți ceilalți, au omorât și pe împărații Madianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba, cei cinci împărați ai Madianului; au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁸ Și au ucis pe împărații madianului cu ceilalți uciși ai lor: pe Evi și pe Rechem și pe Țur și pe Hur și pe Reba, pe cei cinci împărați ai madianului; și au ucis cu sabia pe Balaam, fiul lui Beor.

Numeri 31:8 Mawu Ofanana

Psalmi 10:2

Cel ce e rău, necontenit, Pe cel ce e nenorocit, Plin de mândrie-l urmărește. Neîncetat, curse urzește, În cari drept jertfă au să cadă Mereu, nenorociții, pradă.

Psalmi 9:16

Atunci când Domnul Se ivește, Dreptate-n juru-I, împărțește. Cel rău, în lucrul mâinii lui, Prins este-n fața Domnului.

Proverbe 11:3

Neprihănirea-l cârmuiește Pe cel cinstit și-l ocrotește; Dar viclenia celui rău Aduce-va sfârșitul său.

Proverbe 13:17

Un sol rău, în nenorocire, Cădea-va; dar tămăduire, Solul cel bun și credincios O să aducă, ne-ndoios.

Habacuc 3:7

De groază pline, se zăresc Corturi din Etiopia; Speriate sunt, de-asemenea, Colibele cele pe care Țara lui Madian le are.

Numeri 22:10

„Iată, la mine a ajuns Solia lui Balac, cel care, Drept tată, pe Țipor, îl are. Acest Balac e-nscăunat, Peste Moab, ca împărat.

Numeri 22:4

Îngrijorat atuncea, el A zis bătrânilor pe care Țara lui Madian îi are: „Astă mulțime înghițește Tot ce în juru-i se găsește, La fel precum și boul știe Să pască iarba, din câmpie.” Balac era înscăunat, Peste Moab, ca împărat.

Numeri 22:5

El, la Balaam al lui Beor, Care atunci sta la Petor – Chiar lângă Râul Eufrat – A repezit soli, de îndat’. Solii pe care i-a trimis, Către Balaam astfel au zis: „Din țara Egiptenilor, Acum, ieșit-a un popor Și-n fața mea s-a așezat.

Numeri 23:10

Și cine, oare, va putea Să socotească pulberea Lui Iacov și să spună-astfel, Cât e un sfert, din Israel? O, de-aș muri de moartea lor, De a neprihăniților! O, de ar fi al meu sfârșit, Precum le-a fost lor, rânduit!”

Numeri 24:14

Acuma dar, iată că eu Pleca-voi la poporul meu. Mă-ntorc acasă, fii pe pace. Dar hai să-ți spun ce îi va face Acest popor ce îl zărești, Poporului ce-l stăpânești.”

Numeri 24:25

Balaam, în urmă, s-a sculat Și către casă a plecat. Balac a procedat la fel: Acasă, a plecat și el.

Numeri 25:15

Cu el odată, a pierit Și fata care-l însoțea Și care, Cozbi, se numea. Se știe că această fată, Pe Țur, îl avusese tată – Cel care fost-a căpitan Al unui neam din Madian.

Numeri 25:18

Căci dușmănos s-a purtat el, Când l-a momit, pe Israel, Spre închinare la Peor, Spre-ale Madianiților Fapte, prin ale lor femei, Precum e fapta Cozbiei Ce-a fost ucisă – cum se știe – Când a căzut acea urgie A Domnului, peste popor, Pricinuită de Peor.”

Numeri 31:16

Dar ele sunt acelea care – Așa precum Balaam a spus – Pe-ai lui Israel fii i-au dus În rătăcire și-au sfârșit Apoi, de au păcătuit Față de Dumnezeul lor. Ele – în fapta lui Peor – Târâtu-l-au pe Israel, De-a izbucnit, în acest fel, Urgia Domnului, cea mare, Peste întreaga adunare!

Numeri 31:9

Femei și prunci au fost, astfel, Prinși, de poporul Israel Și-n urmă, fost-au jefuite Toate cirezile de vite Și turmele și-avutul care Ținutul Madian îl are.

2 Petru 2:15

După ce ei au părăsit, Drumul cel drept, au rătăcit, Urmând a lui Balaam cărare – Cel cari pe Bosor, tată-l are – Și cari, mai mult iubit-a, iată, Doar a fărădelegii plată.

Iuda 1:11

O, vai de ei! Luați aminte, Pe ce cărări au apucat: Calea lui Cain, ei au urmat; După Balaam, în rătăcire, S-au lăsat duși, de a lor fire, Prinși de dorința arzătoare, De-a dobândi un câștig mare; Într-o răscoală, au pierit – Ca a lui Core – negreșit!

Revelația 19:20

Fiara, după ce-a fost învinsă, Ajunsa-n urmă a fi prinsă; Cu ea, prorocul mincinos A fost și el prins, ne-ndoios. El este cel care făcea Semne, cu care-i amăgea Pe toți cei cari au căpătat Semnul și-apoi, s-au închinat Icoanei fiarei. Amândoi, Prinși și-aruncați au fost apoi – De vii – într-un anume loc, Care e iazul cel de foc. Pucioasă, iazu-acela are Și arde fără încetare.

Revelația 2:14

Însă doresc a-ți arăta, Că am ceva-mpotriva ta. La tine, niște oameni stau, Cari, altă-nvățătură, au. Asemeni lui Balaam, ei fac – Acela care, pe Balac, În așa fel l-a învățat, Încât, prin el, a așezat O piatră-n care, negreșit, Israelul s-a poticnit; Mâncând din lucrurile-oprite – Ce pentru idoli sunt jertfite – Ajuns-a, după cum se știe, Să se dedeie la curvie.