Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Numeri 31:30 - Biblia în versuri 2014

30 Apoi, din jumătatea care Revine pentru adunare, Ai să iei una, la cincizeci, Adică tu vei lua deci, Câte-o bucată dintre boi, Din oameni, din măgari sau oi, Sau din oricare dobitoc Care se află-n acel loc. Partea ce-o iei de la popor, Tu să o dai Leviților Aflați în slujba Domnului, Având în pază, cortul Lui.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

30 Din jumătatea cuvenită fiilor lui Israel, să iei câte unul din cincizeci, atât din oameni, cât și din vite, din măgari, din oi sau orice alte animale, și apoi să le dai leviților care au obligația să aibă grijă de Tabernaculul Domnului“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

30 Din cealaltă jumătate care revine poporului, să alegi câte unul din fiecare cincizeci: dintre oameni, dintre boi, dintre măgari, dintre oi, dintre țapi sau orice alt animal. Pe acestea să le dai leviților care sunt responsabili de Tabernacolul lui Iahve.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

30 Din jumătatea cuvenită fiiilor lui Israél să iei unul din cincizeci, dintre oameni, dintre vite, dintre măgari și dintre oi, din toate animalele! Să le dai levíților care păzesc cele ce sunt de păzit în sanctuarul Domnului!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

30 Și din jumătatea care se cuvine copiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atât din oameni, cât și din boi, măgari și oi, din orice dobitoc, și să le dai leviților care păzesc cortul Domnului.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

30 Și din jumătatea copiilor lui Israel să iei o parte din cincizeci, din oameni, din boi, din măgari și din oi, din orice dobitoace și să le dai leviților care păzesc cele de păzit ale locașului Domnului.

Onani mutuwo Koperani




Numeri 31:30
21 Mawu Ofanana  

Ai lui Aron fii sunt acei Care, alăturea de ei, Vegheau la cortul Domnului Precum și la locașul Lui. Ei și Leviții, frați, erau Și împreună îngrijeau Atât de Casa Domnului, Cât și de slujba Casei Lui.


Asa, și cu al său popor, Și corturile turmelor Le-au atacat, luând apoi, Cămile și turme de oi. Când luptele se terminară, Către Ierusalim plecară.


În jurul cortului, să stea Leviții ca, mânia Mea Să nu cumva să izbucnească Și-n urmă, să îi nimicească Pe toți fiii lui Israel. Leviții vor păzi, astfel, Cortu-ntâlnirii – cortul care Este, la voi, în adunare.”


În ce privește cortul, lor – Adică Gherșoniților – Iată ce li s–a–ncredințat În a lor grijă, ne–ncetat: Întâi, locașul cortului Precum și-acoperișul lui, Și-asemenea perdeaua care E așezată la intrare;


În grija lor, s-a-ncredințat Chivotul, masa și-au urmat Sfeșnicu-apoi, altarele, Iar la sfârșit uneltele Aflate-n slujba cortului, Perdeaua dinlăuntrul lui Și tot ce mai ținea de ea – Adică de acea perdea.


Din partea oștii, să oprești, O parte și s-o dăruești, Lui Dumnezeu. Îți sunt cerute Să iei doar una, la cinci sute, Din oameni, precum și din boi, Dintre măgari și dintre oi.


Din jumătatea oștilor – Din cea cari le revine lor – Va trebui să iei un dar, Pe care-l dai, lui Eleazar, Căci pentru Domnul, e luat Și-i socotit dar ridicat.


Moise și Eleazar, îndată, Au împlinit porunca dată, De către Dumnezeu. Apoi,


Apoi, el va mai fi lăsat Doar să-i ajute pe-ai săi frați Cari, încă, sunt însărcinați Cu munca-n slujba cortului. Va ajuta la paza lui, La ce le-a fost încredințat, Dar singur nu va fi lăsat. Așa să faci Leviților, În ce privește slujba lor.”


Acuma dar, dragii mei frați, Asupra voastră, să vegheați Și-asupra turmei, peste care, Sunteți episcopi, fiecare, Puși chiar de Duhul Sfânt. Să știți Cum trebuie să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, Ce-a câștigat-o El, cu greu, Cu al Său sânge. Știu prea bine,


Ispravnicul – neîndoios – Găsit, trebuie, credincios, În lucrul care i-a fost dat, În tot ce i s-a-ncredințat.


Către Arhip – dragii mei frați – În acest fel, să cuvântați: „Ia seama, slujba dată ție, Din partea Domnului, să fie Bine-mplinită, negreșit, În tot ceea ce ai primit!”


De-ai voști’ mai mari, să ascultați: Supunere să le-arătați, Căci priveghează peste voi, La sufletele voastre apoi, Ca unii cari – fără-ndoială – De ele, da-vor socoteală. În acest fel, să vă purtați, Cu-aceștia dar, dragii mei frați, Căci vreau ca lucrul lor să fie Făcut, mereu, cu bucurie, Fără suspine, căci apoi, Nici un folos n-ați avea voi.


Din ziua ‘ceea, neamul lor Ajunse-a fi-ntrebuințat Doar pentru-al lemnelor tăiat Și pentru-a scoate apa care, A lui Israel adunare, Neîncetat, o folosea. Lemne duceau, de-asemenea, Pentru altarul Domnului, Cu apa necesară lui. Ei le cărau – bine-nțeles – În locul care-a fost ales Pentru altar, de Dumnezeu; Aceasta fac și azi, mereu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa