Numeri 25:6 - Biblia în versuri 20146 Atunci, iată că un bărbat, De-al lui Israel, a luat O fată care se trăgea Din Madian. Apoi, cu ea, El s-a întors la frații lui, În mijlocul poporului, Sub ai lui Moise ochi, mirați, În văzul celor cari aflați Erau, la ușa cortului, Plângând în fața Domnului. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească6 Și iată că un bărbat dintre fiii lui Israel a venit și a adus la frații lui o midianită, înaintea ochilor lui Moise și înaintea ochilor întregii comunități a lui Israel, care plângea la intrarea Cortului Întâlnirii. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20186 La un moment dat, a venit un bărbat israelian. El a adus înaintea celor din popor o femeie midianită, sub privirea lui Moise și sub privirea întregii adunări a lui Israel care plângea la intrarea cortului Întâlnirii. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20206 Și iată că un bărbat dintre fiii lui Israél a venit și a adus la frații lui o madianítă, sub ochii lui Moise și sub ochii întregii adunări a fiilor lui Israél, iar ei plângeau la ușa cortului întâlnirii. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu6 Și iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit și a adus la frații lui pe o madianită, sub ochii lui Moise și sub ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, pe când plângeau la ușa cortului întâlnirii. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19316 Și iată un bărbat dintre copiii lui Israel a venit și a adus la frații săi pe o madianită, sub ochii lui Moise și sub ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, care plângeau înaintea intrării cortului întâlnirii. Onani mutuwo |
Sunt rușinați și nu sunt buni Căci săvârșesc doar urâciuni. Cu toate-acestea, nu e cine Ca să roșească de rușine. De-aceea are să se vadă Precum că ei toți au să cadă, Cu cei ce cad și răsturnați – Curând – vor fi acei bărbați, Căci Domnul are să-i lovească Atunci când o să-i pedepsească. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”
Toți preoții cari se vădesc Precum că Domnului slujesc, Să vină să se-așeze dar, Iar între tindă și altar Să plângă și să strige-apoi: „Doamne, îndură-Te de noi! Iar moștenirea Ta, din țară, N-o lăsa Doamne, de ocară! Nu lăsa Doamne-al Tău popor, Batjocură a tuturor! De ce, printre neamuri, cumva, Să se întrebe cineva: „Ce este cu acest popor? Unde e Dumnezeul lor?”