Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Numeri 24:20 - Biblia în versuri 2014

20 Balaam, în juru-i, s-a uitat. Pe-Abimelec, el l-a zărit Și iată ce i-a prorocit: „Abimelec este cel care E – dintre neamuri – cel mai mare. El este-ntâiul, negreșit; Dar într-o zi, e nimicit.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

20 Când l-a văzut pe Amalek, Balaam și-a rostit profeția și a zis: „Amalek a fost primul dintre națiuni, dar el va fi distrus pentru totdeauna“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

20 Apoi Balaam l-a văzut pe Amalec; și a prezentat următoarea profeție despre el: „Amalec a fost primul dintre popoare. Dar sfârșitul lui va fi o distrugere eternă.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

20 [Balaám] l-a văzut pe Amaléc și a rostit parabola sa: „Amaléc este cel dintâi dintre neamuri, dar sfârșitul lui este distrugerea pentru totdeauna”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

20 Balaam a văzut pe Amalec și a rostit următoarea prorocie: „Amalec este cel dintâi dintre neamuri, Dar într-o zi va fi nimicit.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

20 Și a văzut pe Amalec și și‐a rostit pilda și a zis: Amalec era întâiul dintre neamuri, dar sfârșitul lui va fi pierzarea.

Onani mutuwo Koperani




Numeri 24:20
18 Mawu Ofanana  

El, țiitoare, a avut Pe Timna, care l-a născut Pe Amalec. Ăști fii erau Ai Adei – soața lui Esau.


În drumul lor, au întâlnit Oameni de neam Amalecit, Pe care-apoi i-au alungat Și-n locul lor s-au așezat, Iar până astăzi se vădesc Că tot acolo locuiesc.


După tot ce s-a întâmplat, Ahașveroș a ridicat Atuncea – chiar în acel an – La rang și cinste, pe Haman. De neam, el fost-a Agaghit, Și Amedata s-a numit Al său părinte. Ridicat La mare cinste, de-mpărat, Haman avea scaunul pus – Față de ceilalți – mai presus.


Ahașveroș a poruncit Să fie-așa cum a dorit. Ai lui Haman fii, spânzurați, Au fost atunci. Iudei-aflați


Din ceruri, glasul Domnului, Lui Moise-i zise: „Să se scrie Totul, în carte, să se știe Și-astfel, de-acuma înainte, Să fie-aducere aminte, Tot ceea ce s-a petrecut Și tot ce, astăzi, s-a făcut. Să-i spui lui Iosua apoi, Precum că iată, șterge-l-voi, Pe Amelec, de pe pământ Și pe toți cei cari cu el sânt. Am să îi șterg de peste fire, Să piară și-a lor pomenire!”


În urmă, el a cuvântat: „Fiindcă brațul și-a-nălțat În contra Domnului, mereu, Război va duce Dumnezeu, Cu Amelec și al său ram De pe pământ, din neam în neam!”


Când Amalec, în locu-acel – La Refidim – cu Israel, S-a-nfățișat, ca să se bată,


Are să facă Israel. Acel care-a ieșit din el – Care, din Iacov, S-a-nălțat – Domnește ca un împărat, Căci este un stăpânitor. Va prinde orice muritor Cari, din cetăți, va fi scăpat.”


Niște corăbii, zăresc eu: Cei din Chitim au să sosească. Pe-Asur, au să îl nimicească, Și pe Eber. Pe negândite, Și ele fi-vor nimicite.”


Ape se scurg, din vadra lui. Sămânța lui nu-i însetată, De ape mari fiind udată, Căci curg în jurul ei, șireag. Mult mai presus decât Agag, Se-nalță al său Împărat. Iată dar, că s-a-nfiripat, Acum, a lui împărăție Și tare, ea are să fie.


După ce Israel sfârșea De semănat, se repezea Tot Madianul – însoțit De fiii de la Răsărit Și de-Amelec – în câmpul lui.


Saul, viteaz, s-a dovedit Și pe-Amalec l-a biruit, Scăpându-l pe al său popor, De crudul lui jefuitor.


Așa vorbește Dumnezeu, Domn al oștirilor, mereu: „De Amalec, Mi-am amintit, De ceea ce a săvârșit Când a plecat al Meu popor, Din țara Egiptenilor.


David și cei ce-l însoțeau, Înspre Țiclag se îndreptau. Pe drum, trei zile au făcut; Când au ajuns, ei au văzut Că-n miazăzi au năvălit Amaleciții și-au lovit Țiclagu-n cale, pustiind Tot ce-ntâlneau și nimicind. Țiclagului, ei, foc, i-au dat


David, în zori, a năvălit Și până-n seară i-a zdrobit. Doar patru sute au scăpat Căci, pe cămile, s-au urcat Și-n mare grabă au fugit. David nu i-a mai urmărit


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa