Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Numeri 21:34 - Biblia în versuri 2014

34 Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Să nu te temi, căci negreșit, Îi dau în mâna ta: pe el Și tot poporul lui astfel. Cu ei, fă precum cu Sihon – Cari locuit-a la Hesbon – Când, peste Amoriți, ședea Și, peste ei, împărățea.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

34 Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci l-am dat în mâna ta, cu tot cu poporul și țara lui. Să-i faci așa cum i-ai făcut lui Sihon, regele amoriților, care locuia în Heșbon“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

34 Iahve i-a zis lui Moise: „Să nu îți fie frică de el; pentru că Eu l-am făcut să fie la discreția ta cu tot cu poporul și teritoriul pe care îl deține. Să îi faci exact ce i-ai făcut lui Sihon – regele amoriților – care locuia în Heșbon.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

34 Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îi dau în mâinile tale pe el și tot poporul lui și toată țara lui; să-i faci cum i-ai făcut lui Sihón, regele amoréilor, care locuia la Heșbón!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

34 Domnul a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui și toată țara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

34 Și Domnul a zis lui Moise: Nu te teme de el, căci l‐am dat în mâna ta, pe el și tot poporul său, și țara sa și să‐i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.

Onani mutuwo Koperani




Numeri 21:34
24 Mawu Ofanana  

Văzând mulțimea de oșteni, David, pe Domnul, L-a-ntrebat: „Să merg, acuma, să mă bat, Cu oastea Filistenilor? Am să înfrâng oștirea lor?” Domnul a zis: „Du-te, căci Eu Am să te însoțesc mereu, Pentru că am găsit cu cale, Pradă să-i las, mâinilor tale.”


Dar un proroc al Domnului, În fața împăratului Lui Israel, grabnic, s-a dus Și-aste cuvinte, i le-a spus: „Vezi tu, mulțimea adunată? În a ta mână va fi dată! Vei ști atunci, că numai Eu – Cu-adevărat – sunt Dumnezeu.”


Omul lui Dumnezeu s-a dus Pân’ la Ahab și-astfel i-a spus: „Eu vin din partea Domnului”, Să îți aduc cuvântul Lui: „Toți Sirieni-au zis, mereu, Precum că „Domnul Dumnezeu E dumnezeul munților Și nicidecum al văilor.” Pentru că astfel au vorbit, Iată, cu cale am găsit, Să dau oștirea lor cea mare, În mâna voastră. Fiecare, Atuncea, va vedea că Eu Sunt Domn, cu-adevărat, mereu.”


„Lucrul acesta, vă spun eu, Mic este pentru Dumnezeu. De-aceea, prin puterea Lui, Oștirile Moabului, În mâna voastră vor fi date.


Căci al tău Domn și Dumnezeu, Eu sunt și Eu voi fi mereu. Eu sun Acel care îți zic: „Să nu ai teamă de nimic, Căci Eu îți vin în ajutor!


Voi dar, să nu vă răzvrătiți În contra Domnului. Să știți Că nu trebuie a vă teme, Căci Dumnezeu, în orice vreme, Este alăturea de noi Și-astfel, îi vom mânca apoi, Pe cei ce-n țară locuiesc. Ei, nici un sprijin, nu primesc, Însă cu noi e Dumnezeu Cari ne va însoți mereu. Să nu se teamă Israel, Vreodată, de poporu-acel!”


Alcătuiesc țara lovită De Dumnezeu și nimicită, Față de-ntreaga adunare. Noi am văzut ce bunuri are, Și credem că sunt potrivite Pășunile ei, pentru vite.”


Dar precum bine știți, Sihon – Cari împărat era-n Hesbon – Prin țara lui, nu ne-a lăsat Să trecem, căci ne-nduplecat I-a făcut duhul, Dumnezeu, Și astfel, și-a-mpietrit, mereu, Inima sa; căci Domnu-a vrut Ca să îl dea – cum ați văzut – În mâna noastră. Domnu-a zis


Când tot poporul se adună, Aste cuvinte, să le spună: „Israele, ascultă-acum! Să nu ai teamă, nicidecum! Astăzi, aproape vă aflați De lupta ce o s-o purtați Cu-ai voști’ vrăjmași. Când ăst război Se va porni, în inimi, voi – Atunci – să nu vă tulburați. Nu vă-ngroziți, nu vă speriați De numărul vrăjmașilor. Fiți fără teamă-n fața lor!


„Când toate-acestea le-am sfârșit, Către Basan, noi am pornit. Peste Basan, ca împărat, Fusese Og, înscăunat. Cu tot poporul, înainte El ne-a ieșit – mai țineți minte? – Și ne-am luptat atunci, cu ei, Într-un ținut chemat Edrei.


(Doar Og, cel care-nscăunat Fosta-n Basan, ca împărat, A mai rămas, dintr-un popor – Din cel al Refaimiților. Patul pe care l-a avut Acesta, e, din fier, făcut Și-acum, la Raba, se găsește – Cetate-n care stăpânește Poporul lui Amon. Socoți, Lungimea lui, la nouă coți, Iar patru e lățimea lui, Și-i după cotul omului.)”


Acum, îmbărbătați-vă În inimi, și-ntăriți-vă! De teamă, să nu vă lăsați Cuprinși, și nu vă-nspăimântați De ei; căci Dumnezeul tău E-nfrunte la poporul Său. Iată că Însuși Domnul vine, Pentru a te-nsoți pe tine! Nicicând, să fii încredințat, Că singur nu vei fi lăsat.”


Poate că-n inimă vei spune: „Cum pot eu oare, a mă pune Cu neamurile-acestea cari, Pe lângă mine, sunt mai mari? Cum pot eu, să le izgonesc, Din țara pe care-o primesc?”


Mulțimea lor nu te-nspăimânte; Ci tu să îți aduci aminte, De tot ceea ce le-a făcut – Lucruri pe care le-ai văzut – Domnul atunci, Egiptului, Precum și Faraonului.


Să nu fii dar, înspăimântat, Că Domnul Cel Înfricoșat – Cel cari îți este Dumnezeu – Cu tine, o să stea, mereu.


De-asemeni, ai lor împărați, Ție – în mâini – îți vor fi dați Și șters va fi numele lor, De pe pământ. Nici un popor, Dintre acestea, nu va sta, Vreodată, împotriva ta.


Iosua-a zis: „Nu vă speriați Și nici nu vă înspăimântați Ci, dimpotrivă, voi să fiți Îmbărbătați și întăriți, Pentru că Domnul Dumnezeu Are să facă, tot mereu, În acest fel, vrăjmașilor, Cu care luptă-al vost’ popor.”


Domnul, atuncea, i-a vorbit, Lui Iosua: „Să nu ai teamă, Căci am să-i dau, de bună seamă, Pe împărați, în mâna ta Și împotrivă nu-ți vor sta.”


Din locul vost’ de pândă-apoi, În mare grabă să ieșiți, Cetatea, să o cuceriți, Pentru că Domnul, iată, vrea, În mâna voastră să o dea.


Până când lupta n-a-nceput, O juruință I-a făcut Iefta, lui Dumnezeu, și-a spus: „Dacă în mână-mi vei fi pus – Acum – pe-ai lui Amon copii,


David, din nou, L-a întrebat Pe Domnul, care-a cuvântat: „Te scoală și – de bună seamă – La Cheila du-te, fără teamă! Pe Filisteni, acuma, vreau, În mâna ta, ca să îi dau!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa