Numeri 21:29 - Biblia în versuri 2014

²⁹ Moabule, e vai de tine. Al lui Chemoș popor, astfel, Ajunge-a fi pierdut și el! Feciorii i-au ajuns să fie Fugari, și duse în robie S-au pomenit fiicele lor, În țara Amoriților, În care este-nscăunat Sihon, ca mare împărat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁹ Vai de tine, Moab! Ești nimicit, popor al lui Chemoș! A făcut din fiii lui niște fugari și le-a dat pe fetele lui în captivitate lui Sihon, regele amoriților.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁹ Vai de tine, Moab! Ești distrus, popor al lui Chemoș! Ți-ai risipit fiii și ți-ai dat fiicele sclave lui Sihon – regele amoriților!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁹ Vai de tine, Moáb! Ești pierdut, popor al lui Chemóș! El i-a făcut pe fiii lui fugari și pe fetele lui captive pentru Sihón, regele amoréilor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁹ Vai de tine, Moab! Ești pierdut, poporul lui Chemoș! El a făcut pe fiii lui fugari, Și pe fetele lui le-a dat roabe Lui Sihon, împăratul amoriților.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁹ Vai de tine, Moab! Ești pierdut, popor al lui Chemoș. El a dat pe fiii săi fugari și pe fetele sale în robie lui Sihon, împăratul amoriților.

Numeri 21:29 Mawu Ofanana

1 Regi 11:33

Pentru că el s-a-ndepărtat De Domnul său și a urmat Pe calea Sidoniților Slujind astfel, zeiței lor Cari, Astarteia, s-a chemat; Și pe Milcom, el l-a urmat – Pe urâciunea cea pe care Neamul de Amoniți o are; Pe Chemoș, zeul Moabit – De-asemenea – el l-a slujit. N-a ascultat de glasul Meu: Poruncile ce le-am dat Eu Și legile, nu le-a păzit Așa precum le-a împlinit Tatăl său David – robul Meu – Care M-a ascultat, mereu.

1 Regi 11:7

De-aceea, el a construit – Pe muntele acela care Ierusalimu-n față-l are – Un loc înalt și l-a-nchinat Lui Chemoș – zeul adorat De Moabiți. Tot acel loc, L-a închinat și lui Moloc, Acela cari era slăvit De întreg neamul Amonit.

2 Regi 23:13

Fost-au, atuncea, pângărite Și înălțimile zidite De către Solomon, aflate Foarte aproape de cetate, Pe muntele Pierzării, care, Ierusalimu-n față-l are. Ele avut-au drept menire Spre a fi locul de cinstire A Astarteei, cea pe care, Neamul de Sidoniți o are, A lui Chemoș cari s-a vădit A fi de Moabiți cinstit Și-a lui Milcom, zeul celor Cari sunt ai lui Amon popor.

Isaia 15:5

Pentru Moab, plânge acum Inima mea, când văd, pe drum, Ai săi fugari înspăimântați, Către Țoar fugind speriați Și spre Eglat-Șelișia. Lacrimi amare sunt în ea, Căci îi zăresc cum merg plângând, Dealul Luhitului urcând, Țipând în lungul drumului, Cel al Horonaimului.

Isaia 16:2

Precum e pasărea speriată Care din cuib e alungată, Sunt fetele Moabului, La trecerea Arnonului.

Ieremia 48:13

Moabul fi-va rușinat Și de Chemoș va fi urmat, Căci vor păți ca Israel Cari se-ncrezuse în Betel.

Ieremia 48:45

„Fugarii se opresc, sfârșiți, Căci de putere sunt sleiți Și adăpost cată-n zadar, Sub al Hesbonului umbrar. Dar din Hesbon iese un foc. Din al Sihonului mijloc, O flacără a mistuit Case, apoi a înghițit Hotarele ținutului Ce este al Moabului Și creștetele celor care Se fălesc doar, fără-ncetare.”

Ieremia 48:46

„Moabule, e vai de tine! Poporul cari de Chemoș ține, Ajuns-a de a fi pierdut. Nimic nu mai e de făcut, Căci fiii ce i-ai zămislit, Prinși de război s-au pomenit. De-asemenea, fiicele tale Mânate-au fost pe-aceeași cale.

Ieremia 48:7

Pentru că tu te-ai încrezut În faptele ce le-ai avut Și-n ale tale visterii, Ajunge-vei robit să fii. Aceeași soartă va avea Chemoșul de asemenea, Căci rob va fi, cu-ai săi preoți, Precum și cu mai marii toți.

Numeri 24:17

Iată, privesc pe-al vremii drum Și îl zăresc, dar nu acum – Aproape – ci în depărtare. Eu văd, din Iacov, cum răsare O stea ce urcă peste fire. Văd un toiag de cârmuire Care-a ieșit din Israel. Străpunge-va Moabul El, Și îi va prăpădi – să știi – În urmă, pe-ai lui Set copii.

Judecători 11:24

Dacă Chemoș, acel pe care Drept domn poporul tău îl are, Îți dă ceva ca moștenire, Nu vei lua în stăpânire Lucrul acel? La fel și noi, Tot ce ne-a dat Domnul apoi, Va trebui ca să păzim Și tot mereu, să stăpânim!