Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Numeri 19:7 - Biblia în versuri 2014

7 Când va sfârși aceste toate, Să-și spele hainele de-ndat Și să se ducă la scăldat. Când va sfârși, să vină iară, În tabără și, până-n seară, Are să fie necurat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Apoi preotul să-și spele hainele și să-și scalde trupul în apă. După aceea poate intra în tabără, dar va rămâne necurat până seara.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Apoi, preotul să își spele hainele și să își îmbăieze corpul în apă. Abia după ce a făcut acest lucru, poate veni în tabără. Dar va rămâne necurat până seara.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Preotul să-și spele hainele și să-și scalde trupul în apă, apoi să vină în tabără! Preotul este impur până seara.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Preotul să-și spele hainele și să-și scalde trupul în apă, apoi să intre iarăși în tabără și să fie necurat până seara.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Și preotul să‐și spele hainele și să‐și scalde carnea în apă și după aceea să intre în tabără, și preotul să fie necurat până seara.

Onani mutuwo Koperani




Numeri 19:7
19 Mawu Ofanana  

De ele, nu v-apropiați, Căci vă vor face necurați. Dacă se-atinge cineva, De ale lor hoituri, cumva, Poate a fi încredințat Că până seara-i necurat.


Acela care, hoituri, cară, E necurat până pe seară – De-a dus lăcustele acele, Va trebui, haina, să-și spele.


Deci să priviți ca necurate, Acele dobitoace – toate – Care cu patru labe sânt, Putând să umble, pe pământ. Astfel, oricine din popor De va atinge hoitul lor, Tot necurat are să fie, Până când seara o să vie.


Până în seară-i necurat Cel care, hoituri, a purtat, Din dobitoacele acele, Și trebuie, haina, să-și spele. Aceste dobitoace – toate – Să le priviți ca necurate.


Pe-aceste târâtoare – toate – Să le priviți ca necurate. De se atinge cineva, De ale lor hoituri, cumva, Poate a fi încredințat Că până-n seară-i necurat.


Orișice lucru, peste care Pică ceva – din întâmplare – Desprins din hoiturile lor – Din hoitul târâtoarelor – Are să fie necurat, Ori peste ce va fi picat: Vase de lemn, haine curate – Din piele sau din sac lucrate – Sau orișice alt lucru care E bun de întrebuințare Pentru ceva. Aceste toate Vor fi, în apă, așezate, Unde vor trebui să stea, Pân’ înserarea va cădea. Doar după ce s-a înserat, Lucrul acel va fi curat.


Dacă se va-ntâmpla, vreodată, Să piară, ca din întâmplare, O vită dintre cele care Date v-au fost, pentru mâncat, De bună seamă-i necurat Acela care s-a atins De ea, voit sau înadins. El, necurat, are să fie Până când seara o să vie.


Cel care va mânca apoi, Din acel trup mort, să știți voi Că necurat are să fie, Până când seara o să vie. De-asemenea, omul acel Cari poartă trupul mort, și el Are să fie necurat, Până când se va fi-nserat. El va mai trebui să-și spele, Apoi, și hainele acele Cu care fost-a îmbrăcat Când, trupul mort, el l-a purtat.


Dacă se va-ntâmpla, cumva, Să intre-n casă cineva, Cât timp e-nchisă, să se știe Că necurat are să fie, Până când se va fi-nserat.


Atunci când întâmpla-se-va, Să se atingă cineva, De patul omului acel, Ajunge necurat și el. De-atinge un pat dintre acele, Va trebui, haina, să-și spele Și-apoi, să meargă la scăldat, Căci până-n seară-i necurat.


Acela care s-a atins – Întâmplător sau înadins – De-aceste lucruri, necurat Va fi, până pe înserat. Să nu mănânce – ia aminte! – Din lucrurile cele sfinte, ‘Nainte de a-și fi scăldat


Cel care strânge – dintre voi – Cenușa vacii, mai apoi Să-și spele haina, ne-apărat, Căci până-n seară-i necurat. Aceasta trebuie să fie O lege, pentru veșnicie, Pentru întregul Israel Și pentru cel străin, la fel.


Un om care va fi curat, Pe cel ce este necurat, A treia zi, să îl stropească, Pentru ca să se curățească. A șaptea zi de-asemenea, Iar omul, grijă, va avea, Să-și spele hainele, de-ndat’, Și să se ducă la scăldat Căci necurat el mai urmează A fi, până se înserează. Seara, va fi, din nou, curat.


Aceasta trebuie să fie, O lege, pentru veșnicie. Cel cari, pe altul, îl stropește, Cu apa care curățește, Să-și spele hainele și el. Să știți dar, că omul acel – Prin ceea ce el a lucrat – O să ajungă necurat, Căci s-a atins de apa care E pentru-a face curățare. El, necurat, are să fie, Până când seara o să vie.


De orice lucru s-a atins – Fără să vrea sau înadins – Cel necurat, lucrul acel Ajunge necurat și el Și necurat are să fie, Până când seara o să vie.”


Acel care s-a ocupat De arsul vacii, tot la fel, Are să facă-apoi și el: Să-și spele hainele de-ndat Și să se ducă la scăldat. În tabără, să vină iară Și-i necurat, până pe seară.


Într-adevăr, un dobitoc Are să fie ars în foc, După ce e înjunghiat Și sângele i s-a luat, De către preotul cel mare, Care apoi, să-l ducă are, În Locul cel „prea sfânt” chemat, Drept ispășire de păcat. Trupul de dobitoc jertfit, „Din tabără, e – negreșit – Afară scos și ars în foc Va fi, într-un anume loc”.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa