Numeri 13:20 - Biblia în versuri 201420 Al ei pământ, voiesc apoi, Să-l cercetați, în urmă, voi: Să știți să-mi spuneți dacă-i gras, Sau de cumva sterp a rămas, Și dacă sunt copaci pe el. Luați, de pe pământu-acel, Și niște roade – ce găsiți. Plecați! Cu inimă să fiți!” Vremea în care ei plecau, Strugurii tocmai se coceau. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească20 dacă pământul este bogat sau sărac și dacă sunt copaci în țară sau nu. Fiți curajoși și aduceți câteva din roadele țării“. Era pe vremea când începeau să se coacă strugurii. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201820 Să mai observați dacă țara este bogată sau săracă și dacă există sau nu există copaci în ea. Fiți curajoși și aduceți câteva dintre fructele care cresc în acea zonă.” Atunci era timpul când începeau să se coacă strugurii. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202020 cum este pământul: dacă este gras sau sterp, dacă sunt sau nu copaci pe el. Aveți curaj și luați cu voi din roadele țării!”. Zilele acelea erau zilele culesului primilor struguri. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu20 cum este pământul: dacă este gras sau sterp, dacă sunt sau nu copaci pe el. Fiți cu inimă și luați cu voi roade din țară.” Era pe vremea când încep să se coacă strugurii. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193120 și cum este țara, dacă este grasă sau slabă, dacă sunt copaci în ea sau nu. Și fiți cu inimă și aduceți din roadele țării. Și zilele acelea erau zilele celor dintâi struguri. Onani mutuwo |
Peste cetățile-ntărite, Peste ogoarele-nsorite, Sau peste case și cetăți Cari pline-au fost de bunătăți, Ori peste puțuri și măslini, Pomi roditori, vii sau smochini, Ei au ajuns să stăpânească, Prin bunătatea Ta cerească. Pe săturate au mâncat Și-n acest fel s-au îngrășat, Căci numai într-o desfătare Trăit-au ei, fără-ncetare.
Apoi, o să se năpustească – Fulgerător, pe negândite – În locurile dovedite Mai roditoare, în ținut. Atuncea, el va fi făcut Ceea ce nu au săvârșit Părinții lui, când au trăit, Precum și nici acel pe care, Tată, al său părinte-l are. Va-mpărți prada jefuită Și bogăția dobândită; La multe o să se gândească Și planuri are să urzească În contra cetățuilor. Dar toate-acestea ține-vor Numai o vreme, iar apoi,
Domnul, apoi, iar a vorbit Și iată ce i-a poruncit, Lui Iosua, fiul lui Nun: „Ascultă bine ce-am să-ți spun: Te-mbărbătează, te-ntărește, Că tu ești cel ce trebuiește Ca să conducă ăst popor – Cum le-am jurat, părinților Acestui neam, demult, odată – În țara ce îi va fi dată. Să nu te temi! Tare, te ține! Eu Însumi am să fiu cu tine.”
Iosua – al lui Nun fecior – S-a dovedit prevăzător Căci din Sitim, el a trimis Două iscoade și le-a zis: „Duceți-vă și cercetați Țara, dar vreau să vă uitați, Atent – în mod deosebit – La Ierihon.” Ei au pornit, La drum, de-ndată. Au ajuns La Ierihon și au pătruns În casa unei curve, care Le-a pregătit loc de culcare. Rahav, femeia s-a numit Și-n casa ei, i-a găzduit.