Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Numeri 12:14 - Biblia în versuri 2014

14 Domnul l-a întrebat, îndată: „Dar dacă ar fi fost scuipată, De al ei tată, în obraz, Nu ar fi fost – în acest caz – Ea, șapte zile, de ocară? Scoate-o din tabără, afară, Și-nchisă are să rămână Acolo, timp de-o săptămână, Ea singură. Abia apoi, Primește-o-n tabără-napoi.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

14 Dar Domnul i-a răspuns lui Moise: ‒ Dacă tatăl ei ar fi scuipat-o în față, n-ar fi fost ea făcută de rușine timp de șapte zile? Să fie deci închisă afară din tabără timp de șapte zile, iar după aceea poate fi primită din nou.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Dar Iahve i-a răspuns lui Moise: „Dacă tatăl ei ar fi scuipat-o în față, nu și-ar fi suportat ea rușinea șapte zile? Să fie deci închisă în exteriorul taberei șapte zile; și apoi poate fi reprimită.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Domnul i-a zis lui Moise: „Dacă ar fi scuipat-o tatăl ei în față, n-ar fi ea umilită timp de șapte zile? Să fie închisă șapte zile în afara taberei și după aceea să fie reprimită!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 Și Domnul a zis lui Moise: „Dacă ar fi scuipat-o tatăl ei în obraz, n-ar fi fost ea oare de ocară timp de șapte zile? Să fie închisă deci șapte zile afară din tabără, după aceea să fie primită în tabără.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Și Domnul a zis lui Moise: Dacă tatăl ei ar fi scuipaț‐o în față, nu s‐ar fi rușinat ea șapte zile? Să fie închisă șapte zile afară din tabără, și după aceea să fie primită iarăși.

Onani mutuwo Koperani




Numeri 12:14
13 Mawu Ofanana  

Domnul, cu lepră, l-a lovit Pe împărat. El a bolit, Până în ziua morții sale. De-aceea, a găsit cu cale, Să nu mai șeadă la palat, Ci într-o casă așezat, Care era deosebită, Mai la oparte construită. Al său fecior, Ioatam numit, În fruntea casei a venit Să judece pe-al său popor, Căci a fost pus judecător.


De basm sunt eu – ca o paiață – Precum cel ce-i scuipat în față.


Iată dar, cine mă urăște, Cine-i cel cari mă ocărăște Și cel care mă scuipă-n față – Fără rușine – în piață.


Ci spatele Mi-am dăruit, La toți cei care M-au lovit; Obrajii mei, pradă, erau, A celor cari barba-Mi smulgeau. Am fost scuipat și ocărât De-aceia care M-au urât, Căci nu fug dinaintea lor, Să-Mi ascund fața, temător.


Dar dacă rana cercetată De către preot, nu se-arată Că-n piele s-ar fi adâncit Și dacă părul nu-i albit, O săptămână-nchis să fie Omul rănit. Când o să vie


Pe câmp. Cel ce s-a curățit Să-și spele haina, negreșit, Să-și radă părul și scăldat Să fie, pentru-a fi curat. În urmă, poate ca să vie În tabără, însă să știe Că trebuie ca să rămână – Afar’ din cort – o săptămână.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:


Astfel, Iisus a fost lăsat, Celor din sală; L-au scuipat Drept în obraz, L-au pălmuit Și-apoi, cu pumnii, L-au lovit,


Atunci se va apropia Cumnata lui și o să-i ia Încălțămintea din picior – Acolo-n fața tuturor – Și-n urmă, pe al ei cumnat, În față îl va fi scuipat, Rostind apoi, în gura mare: „Așa se face celui care Nu îi ridică fratelui, Casa, în urma morții lui!”


Dacă acei care ne sânt Părinții noștri, pe pământ, Ne-au pedepsit și tot le-am dat Cinstirea ce au meritat, Nu trebuie ca fiecare – Tatălui duhurilor – oare, Mereu supuși, ca să Îi fim Și-n felu-acesta, să trăim?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa