Numeri 10:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Atunci, poporul a pornit La drum și-astfel, a părăsit Sinaiul și pustia lui. După porunca Domnului, Mergeau cu toți și nimenea, Din tabăra lui, nu ieșea. Având, mereu, în față, norul, Până-n Paran, a mers poporul. Acolo, norul s-a oprit Și în pustie-au poposit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Atunci fiii lui Israel au pornit din deșertul Sinai în călătoriile lor. Și norul s-a așezat în deșertul Paran.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Atunci israelienii au plecat din deșertul Sinai și și-au continuat călătoriile. Norul s-a oprit și s-a stabilit (peste Tabernacol) în deșertul Paran.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Fiii lui Israél au pornit din pustiul Sinài după ordinea lor de mers. Norul s-a oprit în pustiul Parán.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Și copiii lui Israel au pornit din pustia Sinai după taberele lor. Norul s-a oprit în pustia Paran.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Și copii lui Israel au plecat după călătoriile lor din pustia Sinai și norul a stătut în pustia Paran.

Numeri 10:12 Mawu Ofanana

Geneza 14:6

La rând, Horiții au venit; Chedorlaomer i-a lovit Între Seir și-ntre Paran. Apoi, precum avea în plan,

Geneza 21:21

Și în pustie a trăit – Chiar în Paran – iar mama lui, Din fetele Egiptului, S-a dus de i-a ales soție, Ca sprijin potrivit să-i fie.

1 Regi 11:18

În acel timp. Din Madian, El a fost dus până-n Paran, Iar de acolo a trecut În al Egiptului ținut, Căci Faraon i-a dăruit O casă și s-a îngrijit Să aibă haine și mâncare, Precum și o moșie mare.

Exodul 13:20

Întreg poporul a pornit De la Sucot și-a poposit În locul ce este aflat Lângă pustiu, Etam chemat.

Habacuc 3:3

Cel Sfânt sosește din Paran, Iar Dumnezeu, de la Teman… (Oprire) Întinderile cerului Pline-s de măreția Lui. Ale pământului hotare Umplute-s de-a Lui slavă mare.

Numeri 1:1

Al doilea an abia sosise, De când Israelul ieșise Din al Egiptului ținut. Când luna-a doua a-nceput – În prima zi – precum se știe – În a Sinaiului pustie, Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:

Numeri 10:33

Când de la munte au plecat, Trei zile-apoi, ei au umblat. Chivotul legământului Cu mărturia Domnului, Mergea – mereu – ‘naintea lor Și-a căutat, pentru popor, Trei zile-n șir, un loc de tihnă, Unde să poată-avea odihnă.

Numeri 12:16

Poporu-ntreg, din nou, la drum. El a plecat, astfel, acum, Din Hațerot și-a poposit Într-un pustiu, Paran numit.

Numeri 13:26

La Moise, ei s-au dus. Cu el, Aron și-ntregul Israel Erau, la Cades, în pustie, Și-i așteptau, pe ei, să vie Cu veștile din Canaan, În tabăra lor, din Paran. Iscoadele, știri, au adus Și-apoi, în fața lor, au pus Roada ce fost-a adunată Din țara ‘ceea minunată.

Numeri 13:3

Moise, îndată, din Paran – După porunca Domnului – Și-a și trimis oamenii lui. Toți cei ce-au fost trimiși de el, Erau fruntași în Israel.

Numeri 2:34

Israelul a împlinit, Întocmai, tot ce-a poruncit Domnul, prin Moise: poposeau Cu steagul lor, iar când porneau, Plecau, după familia lor Și casele părinților.

Numeri 9:1

Domnul, lui Moise, i-a vorbit, Atuncea când a poposit Poporu-așa precum se știe, În a Sinaiului pustie, În luna-ntâi, din anu-n care Al doilea e, de la plecare Din al Egiptului ținut, De când El, liber, l-a făcut:

Numeri 9:17

Când, de pe cort, se-nălța norul, Atunci pornea, la drum, poporul, Iar unde norul se oprea, Israel tabăra-și punea.

Numeri 9:5

Ei, Paștele, l-au prăznuit, Atunci, la timpul potrivit, În a Sinaiului pustie, În luna-ntâi – precum se știe – A paișpea zi, pe înserat, Precum poruncile s-au dat, De către Dumnezeul lor, Prin Moise-ntregului popor.

Deuteronom 1:1

Moise vorbit-a, în ăst fel, Copiilor lui Israel, Lângă Iordan, într-o câmpie Ce se-ntindea înspre pustie, Chiar lângă Suf, între Paran, Între Tofel, între Laban Și Di-Zahab, și între tot Ținutul de la Hațerot.

Deuteronom 1:19

„De la Horeb, noi am plecat Și spre pustiu, ne-am îndreptat. A mers astfel, al nost’ popor, La muntele-Amoriților, Așa precum a poruncit Domnul, atunci când ne-a vorbit. Acel pustiu, noi l-am trecut – Grozav a fost, cum ați văzut – Dar pân’ la urmă-am reușit, La Cades-Barnea, de-am sosit.

Deuteronom 1:7

Întoarceți-vă, acum, voi. La muntele-Amoriților, Să plece dar, al Meu popor, Și-n toate-mprejurimile. Să împânziți câmpiile, Să vă urcați pe munte-apoi, Să coborâți, în vale, voi; Spre miazăzi, să vă-ndreptați Și pe al mării mal să stați. Să intre dar, al vost’ popor, În țara Canaaniților, Iar din Liban, veți merge voi, Până la Eufrat apoi.

Deuteronom 33:2

Când moartea-i s-a apropiat, Moise, astfel, a cuvântat: „De pe Sinai, Domnu-a venit; Peste Seir, a răsărit; Din muntele Paranului, Venit-a strălucirea Lui – Din zecile de mii pe care Numărul sfinților le are – Purtând în dreapta Domnului, Focul nestins al legii Lui.

1 Samuel 25:1

Întreg poporul Israel A plâns, atunci când Samuel, Din astă lume, a plecat. Israeliții au aflat De moartea lui și toți s-au strâns, La Rama, iar apoi l-au plâns. În urmă, ei l-au îngropat La Rama-n casa-n care-a stat. David, atuncea, a pornit, Spre un pustiu, Paran, numit.