Neemia 9:34 - Biblia în versuri 2014

³⁴ Toți căpitani-aceia cari, Peste popor erau mai mari, Cu împărați și cu preoți, Precum și cu prorocii toți N-au păzit Legea ce ne-ai dat, Porunca nu Ți-au ascultat, Nici înștiințările pe care Ni le-ai trimis fără-ncetare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁴ Regii, conducătorii, preoții și strămoșii noștri n-au împlinit Legea Ta. N-au dat ascultare poruncilor și înștiințărilor Tale prin care i-ai avertizat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁴ Regii, conducătorii, preoții și părinții noștri nu au respectat legea Ta. Ei nu s-au conformat cerințelor poruncilor și nici avertizărilor Tale prin care i-ai prevenit.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁴ Regii noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri și părinții noștri nu au împlinit legea ta, nu au fost atenți față de poruncile și mărturiile tale prin care ai mărturisit împotriva lor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁴ Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri și părinții noștri n-au păzit Legea și n-au dat ascultare nici poruncilor, nici înștiințărilor pe care li le dădeai.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³⁴ Și împărații noștri, mai marii noștri, preoții noștri și părinții noștri n‐au împlinit legea ta și n‐au dat ascultare poruncilor tale și mărturiilor tale cu care ai mărturisit împotriva lor.

Neemia 9:34 Mawu Ofanana

2 Regi 17:13

Domnu, mereu, a tot trimis Proroci și văzători și-a zis: „Vă-ntoarceți din căile rele, Ca să urmați legile Mele. Păziți ceea ce-am poruncit Și ceea ce am rânduit. Să țineți legea ce-a fost dată Părinților voștri, odată, Prin robii Mei – prorocii – care V-au fost trimiși fără-ncetare”. Domnul i-a înștiințat, astfel, Pe Iuda și pe Israel.

2 Regi 17:15

Precum că ei nu au mai vrut A ști de legea Domnului Și nici de legământul Lui, Pe care El l-a încheiat Cu-ai lor părinți. Ei au urmat Lucruri pe care le vedeau Că neamurile le făceau, Și erau lucruri de nimic, La fel ca sufletul lor, mic. De-aceea, ei s-au dovedit Că de nimic sunt, negreșit, Urmând pe neamurile-acele, Măcar că Domnul – după ele – Să nu se ia, le-a poruncit.

2 Cronici 29:6

Părinții noști’ L-au părăsit Pe Domnul și-au păcătuit, Făcând numai ce este rău Și n-au păzit cuvântul Său.

Esdra 9:10

Doamne, ce vom mai spune-apoi, După aceste lucruri, noi? Căci iată, nu am împlinit Ceea ce Tu ne-ai poruncit.

Neemia 9:30

Totuși, mulți ani Tu i-ai răbdat Și multe înștiințări le-ai dat, Prin Duhul și prorocii Tăi. Dar ei, cu toți, s-au vădit răi Și n-au vrut ca să ia aminte La sfintele Tale cuvinte. Atunci, ai dat al lor popor, În mâinile vrăjmașilor. Neamuri străine au venit Și peste el a stăpânit.

Neemia 9:33

În tot ce ni s-a întâmplat, Tu ai fost drept și credincios, Iar noi răi fost-am, ne-ndoios.

Neemia 9:35

Pe când erau stăpâni în țară, Când binefaceri căpătară Din partea Ta – căci Tu le-ai dat, Ogoarelor lor, rod bogat – Nu te-au slujit. S-au abătut Și lucruri rele au făcut.

Ieremia 29:19

Acestea se vor fi-ntâmplat, Pentru că nu M-au ascultat, Chiar dacă am trimis la ei Pe-ai Mei proroci, pe robii Mei.”

Ieremia 44:17

Doar ce am spus, să împlinim! De-aceea o să-i dăruim Tămâie și o s-o cinstim Pe-mpărăteasa cea pe care Înaltul cerului o are. Jertfe de băutură, noi O să-i aducem mai apoi, Așa precum i-au dăruit Ai noști’ părinți, când au trăit, Cu cei ce fost-au așezați Peste popor ca împărați, Precum și cu aceia cari În Iuda s-au vădit mai mari. Vom face precum e știut Că peste tot s-a mai făcut, În Iuda și-n Ierusalim. Vom face așa precum știm, Pentru că astfel când făceam, Parte de pâine noi aveam. Eram cu toții fericiți, Căci de necaz n-am fost loviți!

Ieremia 44:4

Într-una am trimis apoi, Pe toți prorocii Mei, la voi, Să vă învețe să fiți buni, Zicând: „Nu faceți urâciuni, Căci urâciunile acele, Urâte îi sunt Feței Mele!”

Езекиел 5:6

Dar el, acum, s-a dovedit Precum că este răzvrătit În contra legii Mele date Și a poruncilor lăsate; El s-a făcut mai vinovat, Decât cei care s-au aflat În jur, căci a nesocotit Legile ce le-am rânduit Și tot mereu a încălcat Poruncile ce le-am lăsat.

Daniel 9:6

De-ai Tăi proroci, n-am ascultat Când au venit și-au cuvântat În al Tău Nume, celor cari Peste popor erau mai mari – Adică împăraților, Precum și căpitanilor Și-asemeni și celor pe care, Al nostru neam, părinți, îi are. N-am ascultat când – negreșit – Prorocii, nouă, ne-au vorbit.

Deuteronom 31:21

Atuncea când va fi lovit De multe rele, negreșit, Cântarea pe cari o vei scrie, Drept martoră, are să-Mi fie. Nicicând, ea nu va fi uitată – Ci dimpotrivă – învățată De toți acei urmași pe care Neamul lui Israel îi are – Va fi în gura tuturor, Ca martoră-mpotriva lor, Căci nimenea, putere, n-are Să o îngroape în uitare. Cunosc acest popor: am știre – Chiar astăzi – despre-a lui pornire, Mai înainte să-l fi dus În țara pe care am spus – Când am jurat, părinților – Că o voi da ăstui popor.”