Neemia 9:20 - Biblia în versuri 2014

²⁰ Le-ai dat din Duhul Tău cel bun, Făr’ să iei seama la ce spun, Ca-n felu-acesta să-i deștepți Și să îi faci mai înțelepți. De gura lor, n-ai depărtat Mana din cer și-apoi le-ai dat Și apă să se răcorească Și setea să și-o potolească.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁰ Le-ai dat chiar și Duhul Tău cel bun ca să-i instruiască. Nu Ți-ai retras mana de la gura lor și ai continuat să le dai apă ca să-și potolească setea.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁰ Le-ai dat chiar și bunul Tău Spirit ca să îi învețe. Nu Ți-ai retras mana de la gurile lor; și ai continuat să le dai apă când le era sete.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁰ Le-ai dat Duhul tău cel bun ca să-i facă înțelepți; nu le-ai refuzat mana ta de la gură și le-ai dat apă când le era sete.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁰ Le-ai dat Duhul Tău cel bun ca să-i facă înțelepți; n-ai îndepărtat mana Ta de la gura lor și le-ai dat apă să-și potolească setea.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁰ Și le‐ai dat și Duhul tău cel bun spre a‐i înțelepți, și nu le‐ai oprit mana ta de la gură și le‐ai dat apă pentru setea lor.

Neemia 9:20 Mawu Ofanana

Neemia 9:30

Totuși, mulți ani Tu i-ai răbdat Și multe înștiințări le-ai dat, Prin Duhul și prorocii Tăi. Dar ei, cu toți, s-au vădit răi Și n-au vrut ca să ia aminte La sfintele Tale cuvinte. Atunci, ai dat al lor popor, În mâinile vrăjmașilor. Neamuri străine au venit Și peste el a stăpânit.

Psalmi 105:41

Când El, în stâncă, a lovit, Râuri de ape au țâșnit,

Psalmi 143:10

Mă-nvață tot ce trebuiește, Ca să fac voia Ta, mereu, Căci Tu-mi ești Domn și Dumnezeu. Al Tău Duh bun să mă păzească Și-apoi să mă călăuzească Pe calea dreaptă, ne-ncetat!

Exodul 16:15

Fiii lui Israel priveau Mirați, în jur, și se-ntrebau: „Ce e aceasta? Ce să fie?” „Pâinea pe care, în pustie, Domnul vi-o dă, cum v-a promis, Pe săturate” – Moise-a zis.

Exodul 16:35

Timpul s-a scurs necontenit, Și-ntreg poporul s-a hrănit Cu mană – după cum se știe – Patru decenii, în pustie, Până sosit-a în Canaan, Precum avuse Domnu-n plan.

Exodul 16:4

Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Pâine voi face – negreșit – Din cer, să ploaie, în pustie. Poporul va putea să vie, Să strângă pâine. Fiecare, Atât doar, cât nevoie are Pentru o zi, pâine s-adune. La încercare îi voi pune, În acest fel, și voi vedea, De merg sau nu, în legea Mea.

Exodul 17:3

Poporu-acela, chinuit De sete, iarăș’ a cârtit, Contra lui Moise, și a spus: „De ce-n pustie, ne-ai adus? De ce ai vrut ca să ieșim Noi, din Egipt? Ca să pierim De sete-aici, acum, cu toți, Cu turme, fii și cu nepoți?”

Exodul 17:6

La stânca din Horeb, voi sta. Acolo, când ai să sosești, Vreau ca în stâncă să lovești, Căci apă va țâșni din ea Și astfel, va putea să bea Poporu-ntreg, pe săturate.” Vorbele fost-au ascultate De Moise, care a făcut Așa precum i s-a cerut, Având alăturea de el, Câțiva bătrâni din Israel.

Isaia 48:21

Când au să treacă prin pustie, De-al setei chin nu au să știe, Căci Domnul are să le dea Apă din stâncă-atunci să bea – Pe săturate – cât le place.”

Isaia 49:10

De foame, nu au să mai știe. Nici sete n-au să mai simțească. Soarele n-o să-i dogorească, Iar călăuză – ne-ndoios – Le este Cel care-i milos Și îi va duce să se-adape, În locuri cu bogate ape.

Hagai 2:5

„Eu voi rămâne credincios Întotdeauna – ne-ndoios – Față de legământul Meu, Pe cari cu voi l-am făcut Eu, Când de la Egipteni din țară, Cu al meu braț v-am scos afară! În al vost’ mijloc, tot mereu – Iată – se află Duhul Meu! De-aceea zic: În orice vreme, Voi nu aveți de ce vă teme!”

Numeri 11:17

Acolo, am să Mă pogor Și-ți voi vorbi, în fața lor. Atunci când vei veni la Mine, Din duhul care-i peste tine, Îți iau o parte, după care, Voi pune peste fiecare, Din acel duh, și vor purta Cu toți-apoi, sarcina ta.

Ioan 4:10

El ascultă al ei cuvânt Și zise: „De ai fi știut! O, dacă ai fi cunoscut Darul lui Dumnezeu, și Cine E Cel ce spus-a către tine „Dă-Mi ca să beau”, I-ai fi cerut Tu, ca să-ți deie, de băut, Iar El, atunci, ți-ar fi dat ție, Pe săturate, apă vie.”

Ioan 4:14

Însă, din apa ce-o dau Eu, Acela care o să bea, În veac, nu va simți setea, Căci apa Mea se va preface – În cel care o bea și-i place – Într-un izvor ce-o să țâșnească În viața veșnică, cerească.”

Romani 15:30

Iată că eu vă îndemn iar – Pentru al nostru Domn, Iisus, Și pentru Duhul Cel de Sus – Când, rugăciuni, voi înălțați, Lui Dumnezeu, să vă luptați, Cu mine-alături, negreșit,

1 Corinteni 10:3

Toți au primit acea mâncare, Ce-i de origine cerească Și care e duhovnicească.

Efeseni 5:9

Iată ce roade au fost date, De-astă lumină: bunătate, Neprihănire, după care, Doar adevărul, loc, își are.

Iosua 5:12

În ziua-n care au mâncat Din grâul țării, a-ncetat Mana din cer; din acel an, Mâncară rodul din Canaan.

2 Petru 1:21

Căci nici una nu e venită, Prin voia omului. Mereu, Oamenii, de la Dumnezeu, Vorbit-au, iar al lor cuvânt Fost-a rostit de Duhul Sfânt.”