Neemia 9:1 - Biblia în versuri 2014

¹ În luna-a șaptea, când sosi A douăzeci și patra zi, Fiii poporului pe care Neamul lui Israel îi are, Numai în saci se îmbrăcară Și-n cap, țărână, își turnară, Căci un post mare au vestit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ În a douăzeci și patra zi a aceleiași luni, fiii lui Israel s-au adunat cu toții ca să țină un post. Fiecare își acoperise coapsele cu o pânză de sac și își presărase țărână pe cap.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ În a douăzeci și patra zi a aceleiași luni, israelienii, înconjurați la mijloc cu saci și cu pământ pe cap, au venit împreună pentru ținerea unui post.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ În ziua a douăzeci și patra a aceleiași luni, fiii lui Israél s-au adunat pentru un post, [îmbrăcați] cu saci și având țărână deasupra [capetelor lor].

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ În a douăzeci și patra zi a aceleiași luni, copiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcați în saci și presărați cu țărână, pentru ținerea unui post.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și în ziua a douăzeci și patra a acestei luni, copiii lui Israel s‐au adunat cu post și cu saci și pământ peste ei.

Neemia 9:1 Mawu Ofanana

2 Samuel 1:2

Când iată că a apărut Un om, care s-a dovedit Cum că pe Saul l-a-nsoțit. Țărână-n cap și-a presărat, Iar straiul și l-a sfâșiat. Până la David, a pătruns, Iar când în față-i a ajuns, Jos, la pământ, s-a aruncat, Pe dată, și s-a închinat.

2 Cronici 20:3

Cuprins de teamă, Iosafat, Spre Dumnezeu, s-a îndreptat Și-un post, în Iuda, a vestit.

2 Cronici 7:10

A șaptea lună se vădea Că de sfârșit se-apropia, Pentru că din cuprinsul ei Trecut-au douăzeci și trei De zile. Solomon, atunci, A dat poporului porunci, Ca fiecare, înapoi, La corturi să se-ntoarcă-apoi. Toți, mulțumiți căci au văzut Ce mare bine i-a făcut Domnul, lui David – tatăl lui – Și-asemenea poporului Lui Israel, în grabă mare, Acasă mers-a fiecare.

Esdra 8:21

Acolo unde-am poposit – Lângă Ahava – am vestit Un post ‘naintea Domnului, Pentru smerire-n fața Lui, Ca să-I putem cere apoi – Pentru copii și pentru noi – Alăturea ca să ne fie, Când vom porni-n călătorie.

Esdra 8:23

De-aceea, noi am poposit Și un post mare am vestit. Pe Dumnezeu, noi L-am chemat, Iar Domnul, ajutor, ne-a dat.

Neemia 8:2

Preotul Ezra a venit Și oamenilor le-a citit Legea lui Moise. Adunați, Erau femei, cât și bărbați Care, cu toți se dovedeau Că Legea o înțelegeau. Luna a șaptea începea, Fiind întâia zi din ea.

Estera 4:16

„Du-te și pe Iudei i-adună – Pe cei ce-n Susa sunt veniți – Și pentru mine să postiți Trei zile – fără să mâncați, Fără să beți – și așteptați! Și eu, cu slujnicele mele, Postesc în zilele acele. Apoi voi merge la-mpărat, În ciuda legii ce s-a dat. Iar dacă trebuie să mor, Pieri-voi pentru-al meu popor!”

Estera 4:3

Oriunde-n țară ajungea Porunca dată, aducea Amară jale-ntre Iudei. Cuprinși de-o mare groază, ei Au început ca să postească Să plângă, să se învelească În sac și în cenușă-ndată.

Iov 2:12

Căci ei nu l-au recunoscut Pe Iov, atunci când l-au văzut. Atât de mult era schimbat, Încât ei s-au înspăimântat. Au plâns apoi, neîntrerupt, Mult timp. Mantalele și-au rupt, Pumni de țărână au zvârlit Spre cer și-apoi s-au tânguit, Văzând cât li-e de apăsat

Isaia 22:12

Și totuși, Cel care, mereu, E al oștirii Dumnezeu, Iată că-n acea zi vă cheamă Să plângeți și – de bună seamă – Cu pumni-n piept să vă loviți, Încinși numai în saci să fiți Și capul ras să îl aveți.

Ioel 2:12

„Acuma chiar” – a zis apoi, Domnul – „vă-ntoarceți înapoi Cu inimile, către Mine, De plânset și de bocet pline! Cu post, de-asemeni, căutați, ‘Nainte-Mi să vă-nfățișați!

Levitic 23:34

„Copiilor lui Israel, Să le vorbești, în acest fel: „A cincisprezecea zi, când vine – Din luna-a șaptea – se va ține, Din nou, o sărbătoare mare, În cinstea Domnului, și care „A corturilor”, e chemată. O săptămână încheiată, Această sărbătoare ține.

Levitic 23:39

Când luna-a șaptea va să vie, A cincisprezecea zi, să fie – Din nou – o sărbătoare mare, Pentru că este timpu-n care Se strânge rodul, din câmpie. Aceasta trebuie să ție O săptămână încheiată. Deci sărbătoarea, închinată Are să-I fie Domnului, Și o veți ține-n cinstea Lui. Ziua întâi e de odihnă; A opta e tot pentru tihnă.

Iosua 7:6

Când Iosua a auzit, De-nfrângerea ce-a suferit Poporul său, și-a sfâșiat Haina și-apoi s-a aruncat, Jos, în țărână, și-a zăcut Până când seară s-a făcut – Acolo-n fața Domnului – Șezând lângă chivotul Lui. Bătrânii toți, din Israel, Au fost alăturea de el, Și-n cap, țărână, și-au turnat.

Revelația 11:3

Pe martorii cei doi, ai mei, Îi pun să prorocească. Ei, În vremea-n care au să vie, În lume, au să stea o mie Și două sute și șaizeci De zile. Pe-ale ei poteci, În timpul care le-a fost dat, În saci doar, se vor fi-mbrăcat.

Judecători 20:26

Apoi, întregul Israel A mers, la Domnul, la Betel. Au plâns acolo, au postit, Și-arderi de tot I-au dăruit – De mulțumire – Domnului.

1 Samuel 4:12

Un om, din Beniamin, s-a dus La Silo, veste, de-a adus. El, hainele, și-a sfâșiat, Țărână-n creștet și-a turnat Și către Silo a pornit.

1 Samuel 7:6

Așa precum li s-a cerut. La Mițpa, ei s-au adunat Și-n fața Domnului, au stat. Apă, au scos, au adunat-o, Și înainte-I, au vărsat-o. Întreg poporul a postit Și-a zis: „Noi am păcătuit Mereu, în fața Domnului.” Apoi, fiii poporului Pe care-i are Israel, Trecură pe la Samuel, Care, la Mițpa, s-a aflat, Și-acolo el i-a judecat.