Neemia 8:15 - Biblia în versuri 2014

¹⁵ Atunci, în țară, au trimis – Îndată – soli, prin care-au zis: „Grabnic, la munte să plecați, Căci trebuie să adunați Crengi de măslin și mirt. Apoi, Crengi de finic să strângeți voi; De-asemenea, să nu uitați Că trebuie să mai tăiați Crengi din copacii cei stufoși Și din măslinii rămuroși Care sălbatici se vădesc. Aceste crengi ne trebuiesc, Căci vrem, din ele, mai apoi, Să facem corturi, pentru noi, Așa după cum Domnu-a zis Și precum e, în Lege, scris.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁵ Totodată au înțeles că trebuie să proclame și să răspândească în toate cetățile lor și în Ierusalim următoarea veste: „Duceți-vă la munte și aduceți ramuri de măslin, ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ramuri de palmier și ramuri de alți copaci stufoși, ca să faceți corturi, așa cum este scris“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁵ Ei au mai înțeles că trebuie să proclame și să anunțe în toate orașele lor și în Ierusalim, următoarea veste: „Duceți-vă la munte și aduceți ramuri de măslin, ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ramuri de palmier și ramuri de alți copaci stufoși – ca să faceți corturi – exact cum este scris.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁵ Să se facă auzit și să se răspândească veste în toate cetățile lor și în Ierusalím, zicând: „Ieșiți pe munte și aduceți ramuri de măslin, ramuri de pin, ramuri de mirt, ramuri de palmier și ramuri înfrunzite, ca să fie făcute corturi, după cum este scris!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁵ Atunci au trimis să răspândească vestea aceasta în toate cetățile lor și la Ierusalim: „Duceți-vă la munte și aduceți ramuri de măslin, ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ramuri de finic și ramuri de copaci stufoși, ca să faceți corturi, cum este scris.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁵ și să vestească și să strige în toate cetățile lor și la Ierusalim zicând: Ieșiți la munte și luați ramuri de măslin și ramuri de măslin sălbatic și ramuri de mirt și ramuri de finici și ramuri de copaci tufoși, ca să faceți colibi, după cum este scris.

Neemia 8:15 Mawu Ofanana

Geneza 8:11

Cu-o frunză de măslin în cioc, Noe a înțeles pe loc, Că pe pământ, apa-a scăzut.

Levitic 23:4

„Iată acum, zilele care Mai sunt zile de sărbătoare, Pe cari le veți vesti-nainte Și veți avea adunări sfinte, Mai dinainte pregătite, La vremurile potrivite:

Levitic 23:40

În prima zi, o să plecați Pe câmp ca, fructe, să luați Apoi, din pomii cei frumoși, Iar din copacii cei stufoși, Să rupeți crengi. Nu uitați nici De ramurile de finici, Și nici de ramurile care Sunt de la sălcii plângătoare, Pe malul râului aflate. Când toate fi-vor adunate, Veniți ca să vă bucurați Și-n fața Domnului să stați O săptămână încheiată.

Zaharia 1:8

„Noapte era, când m-am uitat Și iată că am observat Un călăreț. Un cal avea Și-acela roșu se vădea. Omul și calul său s-au dus Sub un umbrar, între mirți pus. În urma lor, alți cai veneau: Albi, murgi și roșii se vădeau.

Matei 21:1

Pe muntele Măslinilor, Din rândul ucenicilor – Sosind – Iisus, doi a ales Și, înainte, i-a trimes: „Suntem lângă Ierusalim Și, în curând, o să sosim, În Betfaghe. ‘Naintea noastră,

Ioan 12:13

A luat ramuri de finic Și-a alergat – mare și mic, Tânăr, bătrân – vrând fiecare, Să-I iasă în întâmpinare. „Osana! Binecuvântat E-al lui Israel Împărat!” – Strigau toți, la vederea Lui. „Cel ce-n Numele Domnului, Acuma, ni s-a arătat, Să fie binecuvântat!”

Deuteronom 16:16

Apoi, în fața Domnului, Pe tot cuprinsul anului, Bărbații voști’ – la sărbători – Au să se suie, de trei ori, În locul pe cari, se-nțelege Că Dumnezeu îl va alege. La praznicul azimilor, La cel a săptămânilor, La sărbătoarea cortului, Bărbați-n fața Domnului Se vor sui. Fără-ndoială, Nimeni să n-aibă mâna goală,

Revelația 7:9

După aceea, m-am uitat, În jurul meu, și-am observat, O gloată mare, adunată, Ce nu putea fi numărată. Cei care-n gloată se aflau – Aceia care o formau – Au trebuit, luați să fie, Din orișicare seminție, Din orice neam și limbă-anume, Din orișice norod, din lume. La scaunul pentru domnie, Trebuia gloata, ca să vie, Să șeadă înainte lui, Precum și-n fața Mielului. Cei care-acolo se aflau, Cu ramuri de finic, erau, Mereu, în mâini, iar straiul lor Era de-un alb strălucitor.